Page 24 - 1932-11

543 B O A B E D E G R Â U

ieşeni: N. Luchian, M. Galino şi C. Bălă- potrivit cu talentul său, singura avere pe care
nescu. un talent şi-o poate câştiga ? Nu. Fiecare director
Aceştia, nerenşind a contracta angajamente mul­ e silit să dee sau piese de senzaţie, pline de crime,
ţumitoare şi întârziind cu deschiderea stagiunii, dureri fizice, boale, şi lipsite de caractere dra­
Primăria trece direcţia avocatului C. P. Con­ matice sau alegând o cale şi mai rea, să dea farse
stanţi niu. obscene în chiotele unui auditoriu foarte primitor
Angajând o seamă de artişti din Iaşi şi Bucu­ de asemenea hrană, care nu apelează la inteli­
reşti, alcătuindu-şi un repertoriu de comedii, farse, genţă sau inimă, ci la simţuri mult mai josnice.
vodeviluri şi operete, Constantiniu deschide sta­ Dacă am avea înainte-ne un talent de rând, toate
giunea Joi ii Noemvrie 1876 cu « Viaţa Vaga­ reflecţiile noastre ar fi de prisos. Ele ne sunt in­
bondă » (La Vie de Boh£me) de Henri Murger, spirate numai de convingerea că avem aface cu
piesă primită entusiast de către public. La 14 un talent superior (d-ra A. Dănescu) căruia voiam
Noemvrie se joacă pentru prima dată la Iaşi a-i arăta toate greutăţile pe care le-a întâmpinat
melodrama * Două Orfeline » de D’Ennery şi Car- şi le va întâmpina încă în spinoasa cale de actor
mon, tradusă de Petre Babic. Se joacă apoi: « Hai­ român ► >.
manalele »; «Caterina Il-a *; «Revizorul Gene­ In vara anului 1877 laşul are trei grădini unde
ral» de N. Gogol; «Ucigaşul»; «Cerşetoarea *; se joacă teatru: « Chateau aux Fleurs », * Madame
« Paza bună trece primejdia rea»; «Debora *; Alexandre * şi «Pomul Verde », care a devenit
« Vlăduţu-Mamei»; «Caterina Hovard »; «Taverna mai târziu leagănul teatrului evreesc. La 30 Maiu
bandiţilor sau Inăduşitorii Londrei »; «îngerul trupa Teatrului Naţional având concursul câtorva
Morţii »; «Mila lui Dumnezeu »; «Maria Tudor *; diletanţi joacă la «Chateau aux fleurs * prima
«Iudita şi Olofern » operetă de Ed. Wachmann; reprezentaţie în folosul soldaţilor Români răniţi
«Moartea lui Petru cel Mare»; «Jianul, Căpitan în războiu. Artiştii Al. Evolschi şi Mihai Po-
de Haiduci »; «Cucoana Nastasia Hodoronc », co­ povici alcătuesc apoi o trupă cu care joacă în
medie originală de G. Bengescu şi muzică de Ed. grădinile «Madame Alexandre »şi «Pomul Verde ».
Caudella, e t c . . . In August vine la Iaşi şi decanul artiştilor Români,
Presa ieşană şi în deosebi «Curierul de Iaşi », Matei Millo. Joacă în grădina «Madame Alexan­
care urmăreşte cu multă înţelegere şi atitudine dre » o serie de piese între care « Cucoana Chiriţa
critică constructivă activitatea Teatrului Naţional, la Expoziţia din Viena » se dă pentru întâia oară
subliniază fie defectele, fie calităţile artiştilor. Publi­ la Iaşi. Tot Millo dă pentru beneficiul soldaţilor
cul, fiind doritor numai de lucruri noui, actorii tre­ români răniţi, « Furiile Geloziei ». Asistă un public
buiau să joace câte 2 şi 3 piese noui pe săptămână, numeros, ofiţeri ruşi, intre cari se aflau şi din garda
efort neomenesc, ceea ce ocazionează cronicarului imperială. Produsul reprezentaţiei s’a ridicat la peste
observaţia: «Teatrul chiar aşa cum este e prea 2.000 lei, — spune * Curierul de Iaşi ». La sfâr­
bun pentru publicul nostru. Căci într’adevăr, un şitul lunii August vine la Iaşi şi Ion Lupescu
public care strâmbă din nas, îndată ce vede re- dând o serie de reprezentaţii în frunte cu piesa
prezentându-se de două sau trei ori o piesă bună «Lăpuşneanu-Vodă 1». Millo mai joacă, la 28 Au­
şi aşteaptă cu nerăbdare tot lucruri nouă, crezând gust: * Impresiunile de voiaj ale Cucoanei Chi­
pe actori cai de poştă, un public ce aplaudează riţa *; «Un poet romantic »; «Monopolul tutu­
piesele rele şi primeşte cu multă răceală pe cele nului » şi «Apele dela Văcăreşti ». Iar la 1 Sep­
bune, prin eventuala sa nepăsare sileşte pe di­ temvrie : «Istoria paraponisiţilor: Nr. 1 Fără
recţie să dea trei piese nouă pe săptămână, un slujbă, Nr. 2. Pus în slujbă»—canţonete comice,
asemenea public pierde dreptul de a avea un prima de Vasile Alecsandri, a doua de Matei
teatru b u n . . . ». Millo.
Beneficiul artistei A. Dănescu în «Iudit şi In stagiunea 1877—78, conducerea teatrului o
Olofern » ocazionează de asemeni cronicarului, — are tot avocatul C. P. Constantiniu. Deschiderea
încântat de jocul şi calităţile beneficientei — ur­ are loc la 26 Octomvrie cu «Muşchetarii » de Al.
mătoarele interesante reflecţii, oglindire fidelă a Dumas. Urmează: « Bomba cu apă fiartă *; « Gavo
vieţii teatrale din ţară, în acelaş timp: Minar şi compania »; « Nişcorescu »; «Franţuzi -
«La noi în ţară succesul mediocrităţii e foarte tele *; «La Plevna », de G. Sion, jucată la 4 De­
uşor şi lupta tutulor elementelor mai bune, peste cemvrie pentru sărbătorirea victoriei dela Plevna;
măsură de grea. Vorbind în deosebi despre arta «Apele dela Văcăreşti » cu Matei Millo în repre­
reprezentării dramatice, vom căuta în zadar în zentaţie ; «Mama şi Copiii »; « Doi paraponisiţi »;
ţară la noi un reazim pentru talentele adevărate. «Baba Hârca »; «Femeile care plâng *; «Lipi-
Căci ce soartă îl aşteaptă pe actorul cel bun chiar ? torile Satelor »; «Porcarul şi Măria Sa »; «O Ale­
Este vreun Teatru Naţional cu o existenţă asi­ gere la Senat », comedie în 5 acte de Iacob Ne-
gurată, care să-şi urmeze calea cu un repertoriu gruzzi; «Interdictul »; «Calomnia »; «La Turnul-
ales, neatârnând de publicul mare? Este vreun Măgurele *, de V. Alecsandri; «Doi soldaţi Ro­
repertoriu în care fiecare figură să fie eternă în mâni », comedie într’un act de S. Mihăilescu şi
cât actorul să-şi poată însuşi capitalul de roluri, muzica de Flechtenmacher; « Ucigaşul » şi «Cur-