Page 25 - 1932-11

SANDU TELEAJEN: TEATRUL NAŢIONAL DIN IAŞI 543

cânii », piesă originală în 3 acte şi un prolog de şi 9 tablouri tradusă de M. Pascaly, în care se
Grigore Ventura, cu care se închide stagiunea. disting tinerii angajaţi Petrescu şi Hasnaş. Ur­
Pentru sărbătoarea tradiţională de Anul Nou, mează : ♦ Rubedeniile », comedie locală în 4 acte
amintim că s’a dat o mare reprezentaţie teatrală, de Pascaly; «Vrăjitoarea»; «Căzăturile», co­
întreaga trupă cântând Imnul Naţional rus în medie cu muzica de Flechenmacher; «Răpo­
limba rusă ca un omagiu trupelor ruseşti în tre­ satul Dumnealui »; « Orbul şi Nebuna », dramă în
cere, după care s’a jucat * Tuzu-Calicul », vodevil 5 acte de M. Millo şi M. Pascaly; «Ce ştia satul
în 2 acte de M. Millo, s’a cântat «Marşul Gri- nu ştia bărbatul », comedie locală în 3 acte cu
viţei » şi la sfârşit s’a înfăţişat apoteoza «Statua muzica de Flechenmacher; «Mireasa Poporului »,
equestră a lui Ştefan cel Mare *. La 15 Ianuarie comedie satirică-politică de Poparigopol, şi «Gă-
sărbătorindu-se Regimentul al XlII-lea de Doro­ găuţii», tot comedie satirică-politică cu mu*
banţi, pe lângă « Bomba cu apa fiartă » şi un mare
tablou alegoric aranjat de Fredas şi Stofa, Gri­
gore Manolescu a recitat în costum « Peneş Curca­
nul » de V. Alecsandri.
Semnalăm tot în această stagiune, organizarea
celui dintâi spectacol pentru copii în Duminica
de 26 Februarie orele 12 din zi, cu piesele: «Min­
cinosul *, comedie naţională in 2 acte, şi «Vlă-
duţu-Mamei », comedie într’un act cu cântece,
jucate de actorii: Gr. Manolescu, Al. Evolschi,
D. Pruteanu, G. Cornescu, M. Arceleanu, Mihai
Popovici, d-rele Righetti, Iasinschi, L. Botez şi
d-na Evolschi. Mihai Popovici, care nu se mai
angajase în acest an, a jucat rolul Vlăduţului,
numai de plăcere, pentru copii.
In 29 Maiu, trupa ieşană dă o reprezentaţie în
folosul soldaţilor răniţi în războiu, iar la 5 Iunie
artiştii Luchian, Bălanescu şi Galino, organizează
o reprezentaţie de gală ca un tribut datorit poetului
laureat Vasile Alecsandri. Spectacolul a început cu
Imnul României de Dimitrie Guşti, după care
au urmat: «încoronarea », mare tablou alegoric,
♦ Hora » de Ed. Caudella executată de orhestră;
♦ Peneş Curcanul», recitat de V. Hasnaş; «Cu
Niniţa în gondoletă », poezie de V. Alecsandri şi
muzica de P. Mezetti, cântată tot de V. Hasnaş; P. S. Alexandrescu
♦ Piatra din Casă » de V. Alecsandri şi « Smârdan-
Racova » potpouriu naţional de Ed. Caudella. Ve­ zică de Flechtenmacher; «Supliciul unei femei»;
nitul acestei reprezentaţii a servit la facerea por­ «Primar fără voe »; «Moartea lui Brâncoveanu *;
tretului marelui poet naţional aflat şi azi în galeria «Hatmanul Cazacilor »; «Răpirea Bucovinei sau
Teatrului Naţional din Iaşi. Uciderea lui Grigore-Ghica-Vodă in Beilic *, dramă
Pe vară a jucat numai trupa lui Ion Lupescu istorică în 4 acte şi 10 tablouri a cărei pre­
la grădina «Chateau aux Fleurs ». mieră a fost oprită de poliţie din cauza protestului
Prin Februarie laşul a fost vizitat de trupa Consulului Austriac; « Curierul din Lyon »; « Baba
comandorului tragedian Ernesto Rossi care a jucat Hârca », jucată la închiderea carnavalului ca spec­
♦ Othello », « Hamlet » şi « Moartea Civilă *. tacol pentru copii; «Rotarul », episod istoric na­
Stagiunea 1878—1879 se deschide tot sub con­ ţional în 4 acte, cu cântece de M. Pascaly. După
ducerea lui C. P. Constantiniu care şi-a asigurat închiderea stagiunii, Domnitorul Carol I vizitând
şi concursul artistului bucureştean Mihail Pascaly. Iaşii însoţit de A. S. R. Principele Oscar, moşte­
Afişul-program care arată compunerea trupei şi nitorul Suediei şi Norvegiei, Teatrul Naţional dă
repertoriul din acest an, încheie: «Numai prin o serbare de gală în seara de Joi 19 Aprilie 1879,
încurajare, numai prin dreptate, o ţară îşi poate în onoarea înalţilor oaspeţi, serbare încheiată cu
vedea înflorind instituţiunile şi artele sale. Din «Cinel-Cinel » de V. Alecsandri.
nepăsare şi din sărăcie, nu poate răsări nici lumina Pe vară, se deschid două grădini noui: «Eldo­
frumoaselor arte care poleesc popoarele, nici tăria, rado » în care joacă artistul bucureştean I. D.
nici desvoltarea instituţiunilor, care fac prosperi­ Ionescu şi Teodora Marinescu, una dintre cele
tatea şi gloria lor ». mai bune cântăreţe române din acel timp, şi
Deschiderea are loc în seara de 15 Octomvrie «Passini » pe str. Lăpuşneanu.
1878 cu «Ghebosul » (Le Bossu),dramă în 5 acte In timpul iernii, laşul avusese şi o mică sta­