Page 26 - 1932-11

544 B O A B E D E G R Â U

giune a unei trupe de Operă Italiană. De ase* Luchian, C. Bălănescu şi M. Galino aleg la 23
menea, artistul Emesto Rossi şi G. Brizzi au jucat August încă 4 societari până la completarea nu­
şi în acest an o serie de spectacole: « Moartea Ci­ mărului de 12: Mihail Arceleanu, Emanoil Ma-
vilă *; «Romeo şi Julietta *; «Macbeth»; «Lu­ noliu, Neculai Petreanu şi Dimitrie Pruteanu. Apoi
dovic XI » şi « Hamlet ». în Septemvrie întregesc trupa pentru stagiunea
Anul teatral 1879—1880, prezintă o importanţă 1879—1880 cu Vasile Hasnaş, Const. Ionescu,
deosebită în istoricul Teatrului Naţional din Iaşi. D. Găluşcă, Alexandrina Poenariu, Maria Stegă-
rescu şi Profira Botez. Director de scenă e numit
C. Bălănescu, regisor tot V. B. Delmary, pictor
decorator G. Fredas, şef al orchestrei Volmar.
întâia reprezentaţie a Societăţii Dramatice din laşi
are loc la 26 Octomvrie 1879 şi e închinată sărbă­
toririi poetului Vasile Alecsandri pentru câştigarea
premiului dela Montpellier. După imnul «Latina
Gintă *, cântat de întreaga trupă, s’a jucat «Rămă­
şagul » de V. Alecsandri şi «Trei Crai dela Ră­
sărit * de B. P. Hasdeu. In restul stagiunii s’au
jucat mai multe reluări ca: « Porcul şi Măria Sa »;
«Paul John *; « îngerul Morţii »; «ţarina *, etc.,
prefacerile dela teatru neingăduind selecţionarea şi
pregătirea unui alt repertoriu. Numai Căpitanul G.
Bengescu dă Teatrului o nouă lucrare, «Olteanca »,
operetă naţională cu muzica de Colonel Dr.
Otremba, pe care artiştii ieşeni o reprezintă în foarte
bune condiţii de montare şi joc. Se disting în
deosebi: Vasile Hasnaş, Iosefina Găluşcă, Ana
Zail şi A. Meissner. Corul e condus de profesorul
şi muzicantul neuitat Gavril Muzicescu. Succesul
răsunător al acestei operete dă prilej muzicanţilor
să agite ideia transformării Societăţii Dramatice
abia înfiinţate, î n . . . Teatru de operete. Au loc
mai multe consfătuiri; societarii trimit un repre­
zentant, pe Emanoil Manoliu, şi acesta convinge
pe partizanii operetei să renunţe la planul şi ac­
Agatba Birsescu ţiunea lor. Societatea Dramatică îşi sporeşte nu­
mărul angajând noui societari: Vasile Hasnaş,
Deşi prin proiectul de lege al lui Petre Grădi- Maria Teodori ni-Vasiliu, Teodor Vasiliu şi Co-
şteanu privitor la: « Organizarea şi Administrarea stache Teodorini, ultimii trei veniţi dela Craiova,
Teatrelor şi Cafelelor Concerte din România », votat şi la 2 Noemvrie 1880 se deschide stagiunea cu
de Parlament şi promulgat încă dela 30 Martie « P a t r i a * de Victorien Sardou. Repertoriul jucat
1877, Teatrele Naţionale urmau a deveni Socie­ apoi e specific epocii: «Dramele Parisului »;
tăţi Dramatice, -acest lucru pentru Iaşi încă nu se «Bomba cu apa fiartă *; «Orbul şi Gheboasa »;
infăptuise. Majoritatea artiştilor ieşeni, dându-şi «Piraţii din America*; «Hoaţa de copii *; «Ruy
seama că organizarea în Societate Dramatică le Blas *; « Cetatea Neamţului *; « Baba Hârca *, etc.
asigura stabilitatea şi îi scutea de bunul plac al Stagiunea 1881—1882 se deschide pe la 22
contractării angajamentelor anuale cu diverşii con­ Noemvrie, artiştii craioveni părăsesc laşul, îna- <
cesionari, adresează o cerere Primăriei susţinuţi poindu-se la Craiova spre a constitui şi acolo o
1
fiind de Vasile Alecsandri şi mulţi alţi factori de Societate Dramatică ); in schimb noul primar şi
seamă culturali şi politici, ieşeni. Obţinând şi preşedinte al Comitetului Teatral, Dimitrie Guşti,
dela Epitropia Sf. Spiridon cesiunea clădirii Tea­ face noui angajamente. N. Luchian care părăsise
trului dela Copou, Primarul Iaşilor C. Cr. Cer­ teatrul in chiar ajunul primei stagiuni a Societăţii
chez, conform legii, face publicaţiile cuvenite pen­ Dramatice necrezând în viabilitatea ei, ca şi Mi­
tru constituirea Societăţii Dramatice şi a comite­ hail Pascaly dela Bucureşti, revine acum ca di­
tului Teatral. Sunt aleşi cei dintâiu societari, rector de scenă în locul decanului artiştilor C.
artiştii: Neculai Luchian, C. Bălănescu, Mihail Bălănescu, trecut ca Inspector al Teatrului. Mai
Galino, Alex. Evolschi, Gabriella Luchian, Elena sunt angajaţi soţii Const. şi Maria Petrescu, elevii
Evolschi, Luţa Botez şi Athena Georgescu. Comi­ de conservator V. Dimitriu şi Petre Sadoveanu,
tetul teatral compus d i n : Primarul C. Cr. Cerchez,
Dimitrie Guşti şi Neculai Quintescu, alături de *) Vezi: Em. Al. Manoliu. « O privire retrospectivi asupra
reprezentanţii celor 8 artişti societari Gabriella Teatrului Moldovenesc *. Iaşi, 1925.