Page 27 - 1932-11

SANDU TELEAJEN: TEATRUL NATIONAL DIN IAŞI 545

apoi: Ana Popescu soţii Alex. şi Maria Moro, reluări ca 4 Ţarina »; 4 îngerul Morţii »; 4 Martirul
Gh. Dimitrescu, care ajunge în curând unul inimii», etc., nu se joacă nimic de seamă. In De­
dintre comicii fruntaşi ai scenei ieşene, Casuca cemvrie 1883 vine pentru întâia oară la Iaşi marea
Micşunescu, Maria Tomescu, Măndica Io nes cu, artistă franceză Sarah Bernard şi joacă: «Dama
Adela Cuza, Iosefina Găluşcă, Aristiţa Pavlov, cu Camelii »; «Adrienne Lecouvreur » şi «Frou-
Ecat. Sotir, I. Contu, N. Petrovici şi Mardare Frou *.
Gheorghiu. Se joacă între altele: «Articolul 47 »; In stagiunea 1883—1884, noul «Comitet tea­
« Alegerile »; * Doua Orfeline *; « Cerşetoarea »; tral » compus din Leon C. Negruzzi ca preşedinte,
« Debora », etc. Th. Burada şi Verussi membri, înlocuesc pe N.
In vara anului 1882 o seamă de profesori ai Luchian din direcţia de scenă cu Th. Aslan.
Conservatorului şi diletanţi alcătuesc o asociaţie Sunt angajate si câteva elemente noui: V. Dimi-
muzicală: 4 Compania Lirică *. Prin Decemvrie triu, Natalia Neculau, Adeline Lange, Ana Cuza,
noua asociaţie anunţă că a pregătit două opere Victoria Botez, Maria Ţincov, etc. Deschiderea se
comice: «Fiica Regimentului » şi 4 Le Chalet ». face în seara de 1 Noemvrie 1883 cu «O Noapte
Societatea Dramatica le pune la dispoziţie şi tea­ Furtunoasă » sau 4 Nr. 9» de 7. L. Caragiale,
trul şi personalul artistic de care ar avea nevoie piesă care se joacă pentru prima oară în Iaşi.
pentru o mai bună reuşită, întru cât «Compania Creatorii rolurilor au fost: Mihail Arceleanu în
Lirică » înumăra ca elemente numai pe: Debora Jupân Dumitrache, Dim. Pruteanu în Nae Ipin-
Weinberg, Th. Aslan, Ant. Meissner şi Ioan gescu, Luţa Botez în Spiridon, Ghiţă Dumitrescu
Dumitraşcu, cel care a ajuns mai târziu un tenor în Chiriac, Vasile Hasnaş în Rică Venturiano,
renumit. Succesul moral al reprezentaţiilor de Athena Georgescu în Coana Veta şi Elena Laşcu-
operă-comică e deplin, cel material însă e de­ Evolschi în Ziţa. Succesul a fost desăvârşit. Ca­
zastruos. 4 Compania Lirică » se disolvă lăsând ragiale vine la Iaşi şi rămâne încântat de jocul
în urmă o mulţime de datorii şi încurcături bă­ artiştilor moldoveni, cari reuşiseră să atragă la
neşti pe care trebui să le suporte Societatea Dra­ teatru până şi pe grav-olimpienii membri ai Soc.
matică şi stagiunea se închide la 25 Februarie. «Junimea ». Succesul deschiderii însă, n'a putut
In stagiunea aceasta 1882—1883 afară de câteva încălzi o stagiune în care se joacă piese ca: «De-

Dccor din «Kir Zuliaridi ► de V. Alecsandri. (Stagiunea 1930-31), Director de Scenă: Aurel I. Maican,
Pictor: Th. Kiriacoff