Page 28 - 1932-11

546 B O A B E D E G R Â U

bora»; «Două Orfeline»; * Lupta pentru trei «Nătărăii Amorului *, etc. Prin Februarie 1885
milioane »; « Năbădăile Dramatice », e t c . . . , şi în vine dela Bucureşti Aristiţa Romanescu şi joacă
care N. Luchian «se posta la intrarea în teatru două spectacole cu mare succes: «Fântâna Blan-
şi critica cu cea mai mare asprime administraţia, duziei » şi « Mândrie şi Amor ».
cu comitetul în frunte, pentru alegerea greşită a Stagiunea 1885-86 se deschide la 1 Noemvrie
pieselor şi numirea lui Th. Aslan ca director de cu «Ovidiu» de V. Alecsandri. Autorul asistă la
repetiţiile de scenă, ceea ce nu făcuse la pregă­
tirea altor piese ale sale. Succesul e desăvârşit,
actorii, dar mai ales poetul, sunt ovaţionaţi de
tot ce avea laşul mai distins. Din repertoriul jucat
în urmă, reţinem: «De-ale Carnavalului * de I. L.
Caragiale; «Mândrie şi Amor»; «Fata aerului»;
« Slugile »; « Severo-Torelli » etc.
Pentru stagiunea 1886—87, Comitetul teatral
compus din Leon Negruzzi, Th. T. Burada şi
Andrei Vizanti, avansează societar pe P. S. Ale-
xandrescu, angajează pe soţii Teodor si Adelina
Popescu, pe Maria Constantinescu, pe d-ra Aglaia
Teodoru, elevă încă la clasa lui Mihail Galino,
Henrietta Capşa, Mihai Popovici-junior şi fraţii
Vlad şi Teodor Cuzinschi. Director de scenă e
tot C. Bălănescu, regisor Delmary, şef de orchestră
P. Benotti. Piesă de deschidere «Kean * de Al.
Dumas, după care se joacă: «Othello»; «Oiţele
rătăcite »; «Andreea *; «Doi călăi *; «Fiul na­
tural »; «Banul Mărăcine *; «Căpitan Corlota, » etc.
Decedând vechiul regisor Victor B. Delmary în
toamna anului 1887, Comitetul Teatral încredin­
ţează directorului de scenă C. Bălănescu şi regi­
zoratul. Al. Evolschi e numit Inspector al Tea­
trului, Anton Cirillo şef al orhestrei si Giorgio
Fredas pictor decorator. Stagiunea se aeschide la
State Dragomir 25 Octomvrie 1887 cu ♦ O crimă celebră *, căreia
îi urmează dintre piesele trecute în repertoriu:
scenă », scrie Em. Al. Manoliu, fost societar al « Fromont şi Riesler »; « O slugă grea »; «B£b£ »;
teatrului, pe atunci. Foarte explicabilă ura aceasta « Banul Mărăcine »; ♦ Dahla »; « Paiaţa »; « Orfa­
a bătrânilor actori în frunte cu N. Luchian şi M. nul », etc.
Pascaly împotriva Societăţilor Dramatice. Ele adu­ In seara de 17 Februarie 1888, are loc repetiţia
ceau tutulor artiştilor societari dreptul împărţirii generală a piesei « R e n e » de Emil Zola. Abia
eventualelor excedente materiale la sfârşit de sta­ părăsesc actorii cabinele, şi iată că Teatrul, cu­
giune, în acelaş timp cu riscul mult mai probabil prins de flăcări din patru părţi, arde până ’n
al deficitelor în caz de slabă conducere admini­ temelii cu întreaga lui zestre de decoruri, garde­
strativă şi proastă pregătire artistică. Cei doi robă şi maşinării scenice. Nu pot fi salvate decât
nu-şi mai puteau aranja mănoase posturi direc­ puţine costume. Arhiva, o mică parte din Biblio­
toriale şi nici măcar angaja cu lefuri derizorii, tecă, ceva mobilier, cei doi arabi cu candelabrele
actori buni, in turnee sporadice, cu grase beneficii lor şi un ceasornic mare de birou din cabinetul
pentru organizatori. Regimul contractelor de an­ de lucru al fostului Domnitor Grigore Ghika *).
gajament cu tot cortegiul de umiliri şi lipsuri Rămaşi fără Teatru, în mijlocul unei ierni aspre,
pentru actori, aparţinea trecutului. Legea lui Petre actorii ieşeni nu mai au unde juca. Societarul
Grădişteanu îl înmormântase... Em. Manoliu, ca delegat al lor, apelează la primul-
In stagiunea 1884—1885, Th. Aslan e înlocuit ministru I. C. Brătianu. Acesta prin Comitetul
la direcţia de scenă cu C. Bălănescu, mult mai Incendiaţilor, dă dela Eforia Spitalelor Civile un
priceput în alcătuirea unui repertoriu, în fixarea ajutor de 10.000 lei pentru artiştii ieşeni şi invită
distribuţiilor şi care se bucura de mare autoritate pe arhitectul Filip Xenopol să întocmească un
asupra actorilor. plan pentru zidirea unui teatru provizoriu la Iaşi.
Deschizându-se stagiunea la 14 Octomvrie 1884 Lucrul nu se realizează, partidul Liberal care
cu piesa «Conjuraţia lui Fiesco » de Fr. Schiller, guverna ţara de 12 ani, căzând dela putere. Sur-
se joacă apoi: «Plăeş logofăt mare » de Th. Co- venind între timp şi moartea artistului-director
drescu; «Bărbierul de Sevilla »; «Faust»; «Hoţii
de Codru, Hoţii de oraş »; «Lumea pe dos»; *) Vezi; Em. Al. Manoliu — Volumul aut.