Page 29 - 1932-11
P. 29

SANDU TELEAJEN: TEATRUL NATIONAL DIN IAŞI                            547


          de  scenă  C.  Bălănescu,  artiştii  ieşeni  se  văd  ajunşi   Stagiunea  1889—1890  se  deschide  fără  Gr.  Ma­
          într'o  foarte  grea  situaţie.  Spre  norocul  lor,  vin   nolescu  şi  Aristiţa  Romanescu,  pe  cari-i  atrage
          in  acel  timp  Grigore  Manolescu  şi  Aristiţa  Roma-   din  nou  Bucureştiul.  Direcţia  de  scenă  i  se  dă
          nescu,  însoţiţi  de  Verona  Almăgeanu,  Eliza  Orlot,   lui  N.  Luchian,  regisor  e  adus  dela  Paris  bătrânul
          Al.  Rădulescu-Mariu,  Gh.  Cârjă  şi  Didina  Ale-   artist  Adolphe  Thaîs  ce  fusese  prin  Iaşi  cu  trupa
          xandrescu,  spre  a  da  o  serie  de  spectacole  în  Iaşi.   lui  Taillefer.  Personalul  artistic  e  completat  cu
          Alăturându-şi  o  bună  parte  a  trupei  locale,  Gri­  câteva  noui  elemente:  Mia  Teodorescu  dela  Cra-
          gore  Manolescu  joacă  la  grădina  «Tivoli  »,  mai   iova,  Nat.  Giurcăneanu,  Sofia  Dărescu,  Eusefina
          multe  reprezentaţii,  după  care  porneşte  cu  toată   Rai  iman  şi  Const.  Momuleanu.  întâia  piesă  e
          trupa  la  Botoşani.  De  aci,  pornesc  la  Chişinău,   comedia  «Hai  cu  nunta  *  (Le  Chapeau  de  Paille
          oraş  în  care  joacă:  «Luiza  Muller  »;  «  Uriel  Aco­  d’Italie),  jucată  în  seara  de  15  Octomvrie.  Ur­
          sta  »;  «Hamlet  *;  «Mândrie  şi  Amor  »,  iar  după   mează:  «Manevrele  de  Toamnă»,  localizare  de
          cererea  publicului,  înainte  de  a  pleca,  «Baba   Paul  Guşti;  «  Jeana  Gry  *;  «Gărgăunii  »;  «  Carol
          Hârca  »,  pe  care  actorii  ieşeni  o  refac  din  memorie,   al  Vl-lea  *  şi  altele.  Rezultatele  morale  şi  ma­
          muzica  şi  orhestraţia  găsind-o  la  un  profesor  de   teriale  sunt  din  ce  în  ce  mai  slabe;  certuri  nume­
          muzică.  Succesul  moral  şi  material  a  fost  de  neîn­  roase  izbucnesc  între  artişti,  încât  Comitetul
          chipuit.  Reveniţi  în  Iaşi,  Grigore  Manolescu  şi   Teatral  se  vede  nevoit  să  împartă  trupa,  trimi-
          Aristiţa  Romanescu,  primesc  propunerea  Comi­  ţând-o  jumătate  la  Botoşani  sub  conducerea  lui
          tetului  Teatral  de  a  face  o  stagiune  la  Iaşi  cu   P.  S.  Alexandrescu.  In  acest  timp  Comitetul
          trupa  Teatrului  Naţional.  Stagiunea  1888—1889   Teatral  angajează  sala  «  Sidoli  »  şi  Societatea  Dra­
          se  deschide  în  «  Sala  Pastia  *  la  6  Decemvrie  1888   matică  se  instalează  aci  spre  a-şi  continua  activi­
          cu  «Don  Carlos  »  de  Fr.  Schiller.  Succesul  piesei   tatea.  Primăvara,  Gr.  Manolescu  şi  Ar.  Romanescu
          de  deschidere  se  resfrânge  apoi  asupra  întregii   vin  din  nou  la  Iaşi  şi  încep  să  joace  cu  trupa  lo­
          stagiuni,  în  care  joacă  piesele:  «Hamlet»;  « F e -  cală  dela  1  Aprilie  1890,  o  serie  de  spectacole
          dora  »;  «Francesca  da  Rimini  »;  «Benvenuto  Cel-   rămase  memorabile:  «  Marion  de  Lorme  »;  «  Mac-
          lini  »;  «Răzvan  şi  Vidra»;  «Deniza  »;  «Mândrie   beth »; * Hamlet »; « Moartea Civilă *; ♦  Ana Rov »;
          şi Amor *, etc.









































                         Decor din «Mary Dugan» (Stagiunea 1931-32). Director de Scenl: Aurel I. Maican,
                                                  Pictor: Th. Kiriacoff
   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34