Page 3 - 1932-11
P. 3

Teatrul Naţional din Iaşi


              T E A T R U L              N A T I O N A L               D I N       I A Ş I


            Dacă  între  ctitoriile  pe  care  sufletul  Moldovei   bătae,  gubernie  şi  paşalâc  pentru  iernat  ostile  lor
          le-a  dăruit  prin  veacuri  neamului  românesc  po­  înfometate...  Prostimea  cea  necăjită  şi  mare  la
          menim  cu  evlavie  pe  cele  ale  marilor  Voevozi,  ale   număr,  trăia  într’o  ticăloşie  şi  aservire  mai  cum­
          boierilor  cronicari,  ale  câtorva  fericiţi  păstori  ai   plită  decât  în  vremea  Ducăi-Vodă,  iar  târgove-
          bisericii  şi  ale  multor,  —  apropiaţi  de  noi  —  ste­  ţimea  şi  mai  ales  treapta  boerească,  se  închinau
          gari  ai  redeşteptării  naţionale,  ctitoria  Teatrului   deopotrivă  puternicilor  zilei,  târgoveţi  şi  boieri
          Naţional  Moldovenesc  nu  mai  puţin  trebue  po­  fiind,  după  cum  bătea  vântul,  când  filo-ruşi,  când
          menită.  In  jurul  ideii  de  teatru  românesc  şi  în   filo-nemţi  ori  filo-turci,  grecizaţi  în  fond,  fran­
          jurul  înfăptuim  acestui  teatru  în  Capitala  Mol­  ţuziţi  ori  rusificaţi,  după  modă  şi  împrejurări.  Aşa,
          dovei,  stă  împletită  însăş  viaţa  culturală  a  întâei   între  1809—1812,  cât  durează  ocupaţia  rusească,
          jumătăţi  a  secolului  al  XlX-lea,  secolul  începu­  târgoveţii  şi  boierii  moldoveni  se  dau  cu  Ruşii.
          turilor  vieţii  noastre  politice  şi  naţionale.  Avem   Intre  1810—1812,  găsim  că  joacă  la  Iaşi  trupa
          subt  ochi  câteva  piese  rare  din  Arhiva  şi  Biblio­  rusească  de  sub  conducerea  lui  Gaetano  Madji.
          teca  Teatrului  Naţional  Ieşan,  avem  la  îndemână   Plecând  Ruşii  la  1812  cu  Basarabia  in  turbincă,
          lucrările  celor  doi  istoriografi  moldoveni,  Theodor   laşul  e  vizitat  de  o  trupă  nemţească,  trupă  ce
          T.  Burada,  fost  membru  corespondent  al  Acade­  joacă  o  serie  de  vodeviluri,  în  casele  lui  Grigorie
          miei  Române,  şi  Emanoil  Manoliu,  ziarist  şi  fost   Ghica.  Impresia  lăsată  in  familiile  boierilor  mol­
          societar  al  Teatrului  Naţional  din  Iaşi,  ale  căror   doveni  de  actorii  celor  două  trupe,  e  dintre  cele
          izvoare  le  folosim  aci.  Nu  ne  sfiim  să  afirmăm   mai  neaşteptate.  Tinerii  se  distrează  prin  saloane,
          că  Teatrului  Naţional  moldovenesc  se  datoreşte   imitând  cele  văzute  la  teatru.  Pe  ici  pe  colo  au
          în  această  fostă  provincie  românească  de  până  la   loc  adevărate  spectacole  de  familie.  S’a  sfârşit  cu
          Unire,  câştigarea  celei  mai  mari  victorii  cu  pu­  «jocul  de  umbre  »,  adus  probabil  de  Turci,  cu
          tinţă,  victoria  întronării  limbii  româneşti  atât  in   «  paiaţii  »  şi  «  ghiduşarii  *  cari  încântau  ochii  bu­
          viaţa  socială  cât  şi  în  administraţia  de  Stat,  intr’o   nicilor  şi  străbunicilor  încă  din  vremea  domniei
          vreme,  în  care  un  simplu  funcţionar  de  consulat,   lui  Vasilie-Vodă.  Feciorii  boierilor  moldoveni  au
          austriac,  rus  ori  turc,  bătea  din  picior  Curţii  şi   prins  acum  gustul  teatrului  adevărat  «  evropenesc  ».
          Domnului român.                                  In  1814,  un  număr  de  elevi  ai  dascălilor  Govdola,
            Intre  1795  şi  1835,  Turcii  şi  Ruşii,  făcuseră   Cuculi  şi  Kiriac,  dau  prin  casele  boeresti  mai
          din pământul Moldovei şi al Valahiei, câmp de    multe spectacole, cu piesele: « Moartea lui Caesar *
                                                 BVnbea MimTcWuM Hir*'
                                                SALA DE LECTURA
   1   2   3   4   5   6   7   8