Page 30 - 1932-11

548 B O A B E D E G R Â U

«Uriel Acosta *; ♦ Narcis * şi «Femeile noastre * dramatice de pe la 1844, fost propagandist înfocat al
localizare de Paul Gusty. « Unirii *, închis pe vremuri pentru cântecele sale
Stagiunea 1890-91 deschisă la 1 Noemvrie cu politice şi scăpat din închisoare de către Unio-
piesa «Plăeş logofăt mare * de Th. Codrescu, e niştii Munteni graţie intervenţiei lui Alecsandri.
tot o stagiune slabă din pricina schimbărilor po­ In primăvara anului 1892 Aristiţa Romanescu
litice ale vremii care schimbau fatal şi pe membrii şi Grigore Manolescu vin ca'n fiece primăvară la
Iaşi şi joacă o serie de spectacole cu piesele: «Nar­
cis »; ♦ Moartea Civilă «; « Dama cu Camelii » etc.
Manolescu e însă grav bolnav. Dela Iaşi pleacă la
Piatra Neamţ şi de aici la Paris unde in urma
unei operaţii, moare la 2 Iulie 1892.
Stagiunea 1892—1893 se începe tot în «Sala
Pastia » şi continuă aci până la Crăciun, după
care se mută la « Sidoli », unde continuă până la
5 Martie 1893. P e vară moare şi bătrânul artist
N. Luchian, fost în nenumărate rânduri director
de scenă şi director al Teatrului din Capitala
Moldovei.
In luna Noemvrie 1893 joacă la Iaşi o trupă
franceză de operete sub direcţia lui Henry Samary,
iar în Decemvrie vine artistul Frederic Febvre
dela Comedia Franceză. Stagiunea Societăţii Dra­
matice începută la 14 Octomvrie 1893 ţine până
la 27 Februarie 1894 în care timp se joacă: «O
Scrisoare pierdută »; «Fântâna Blanduziei *; «Ră­
posatul Tupinel »; «Amor şi Crimă»; «Fericirea
Casnică »; ♦ Baba Hârca *; « Moştenitorii *; « Luiza
Muller »; «Cucoana Chiriţa »; «Doi sergenţi »;
« O Noapte Furtunoasă *; « Căzăturile *; «D-na
Aubrey *; etc. In Februarie 1894, vine la Iaşi şi
marele artist Mounet-Sully dela Comedia Franceză
care joacă: «Hamlet * şi «Ruy-Blas ». In luna
Aprilie, după spectacolele « Se zice » şi «Microbii
Bucureştiului », jucate de Aristiţa Romanescu, vine
C. B. Penescu şi joacă trupa de operete dela Craiova, în frunte
cu renumita cântăreaţă Irina Vladaea, cu Anestin
Comitetului Teatral. Reţinem venirea în Iaşi cu o şi Poenariu.
trupă germană a d-rei Agatha Bârsescu în luna Stagiunea 1894—1895 are loc tot în sala «Si­
Decemvrie, trupă cu care marea tragediană joacă: doli » deschizându-se abea la 25 Decemvrie, după
« Hero şi Leandru »; « Debora * şi «Dama cu Ca­ plecarea circului lui Cezar Sidoli, cu piesa «Des­
melii », fiind ovaţionată şi purtată de studenţi în pot Vodă* de V. Alecsandri. Urmează apoi:
triumf dela teatru la hotelul unde găzduia, după « Fernanda »; « Vlad Ţepeş *; « Amor şi Crimă »;
fiecare spectacol. «Afacerea Clemenceau »; «Bolnavul închipuit »;
In primăvară Grigore Manolescu şi Aristiţa «Hamlet* cu State Dragomir; «Doi Sergenţi»;
Romanescu vin din nou la Iaşi, făcând cu Socie­ «Baba Hârca »; «Cinel-Cinel »; «Martha *; «Năs-
tatea Dramatică Moldoveană o a doua stagiune drăvăniile divorţului », etc.
cu piesele: «Eva »; «Hamlet *; «Mândrie şi La 15 Martie, bătrânul decan al artiştilor ro­
Amor »; « Sullivan »; « Marele Galioto »; « Luiza mâni, Matei Millo, vine la Iaşi anunţând o repre­
Muller »; «Kean »; « Femeile Noastre » şi * Lupta zentaţie de rămas bun dela scenă, fiind hotărit
între Femei ». din cauza vârstei, să nu mai joace. Artiştii ieşeni
Stagiunea 1891—1892 deschisă la 23 Oct. cu pregătesc «Cucoana Chiriţa » cu Matei Millo în
«Fântâna Blanduziei » de V. Alecsandri în «Sala rolul principal şi reprezentaţia are loc în mijlocul
Pastia» n'a ţinut decât până prin Decemvrie, unor ovaţii nesfârşite. Vorbesc pentru sărbătorit:
publicul, din cauza svonurilor puse în circulaţie Xenofon Gheorghiu din partea Comitetului Tea­
de răuvoitori, temându-se să intre într’o sală în tral, Em. Manoliu din partea societarilor Teatrului,
care, se spunea, viaţa spectatorilor e încontinuu State Dragomir din partea studenţimii ieşene si
ameninţată. Actorii, unii pornesc să joace prin Belador din partea artiştilor gagişti. Copleşit de
provincie, alţii organizează spectacole în Iaşi. In emoţie, bătrânul artist făgădueşte că va veni anul
Aprilie 1891, Teatrul ieşan pierde pe bătrânul viitor la inaugurarea noului Teatru să joace măcar
artist Al. Evolschi, care trăia apostolatul artei « Barbu Lăutarul»...