Page 31 - 1932-11
P. 31

SANDU TELEAJEN: TEATRUL NATIONAL DIN IAŞI                            549

           In  acest  sfârşit  de  stagiune  au  jucat  în  Iaşi:  Co-   In  ziua  de  9  Septemvrie  1896  se  stinge  la  Bu­
         quelin-Cadet  cu  o  admirabilă  trupă  de  comedii   cureşti  flacăra  cea  mai  vie  a  începuturilor  culturii
         şi  în  urmă,  Emesto  Rossi.  Unul  dintre  artiştii   româneşti  din  secolul  trecut.  Marele  Matei  Millo
         italieni,  Napoleone  Borelli,  primeşte  invitaţia  Co­  moare  in  vârstă  de  83  de  ani,  lăsând  in  urma  lui
         mitetului  Teatral  ca,  la  înapoierea  din  Rusia,  să   pe  de  o  parte  o  bogată  operă  de  autor  dramatic,
         se  angajeze  ca  regizor  al  Naţionalului  ieşan.  Prin   iar  pe  de  altă  parte  şi  o  carieră  artistică  ce  ştiuse
         Aprilie  vine  la  Iaşi  artista  bucureşteană  Fanşeta   să  strălucească  prin  sentimentul  jertfirii  de  sine
         Vermont-Ventura  însoţită  de  Vasile  Leonescu  şi   tot  atât  de  mult  cât  şi  prin  calităţile  neîntrecute,
         dau  o  serie  de  reprezentaţii  cu:  «Magda  »;  «Traian   puse în slujba propăşirii naţionale prin teatru.
         şi Adrada »; «Greva »; « Maria Stuart »; « Othello *,   Iarna  anului  1896  pune  capăt  martirajului  arti­
         primite  cu  mult  entusiasm  de  către  publicul  ieşan.   ştilor  ieşeni  rămaşi  timp  de  opt  ani  fără  un  local
         De  asemenea,  Aristiţa  Romanescu  joacă  în  luna   propriu  de  teatru.  Printr'un  proiect  de  lege  pre­
         Maiu  cu  trupa  din  Iaşi:  «Emilia  Galotti  *  de  Les-   zentat  în  cameră  de  Miltiade  Ţone,  prof.  univer­
         sing;  «Adrienne  Lecouvreur  »;  şi  «Sfârşitul  So-   sitar  şi  deputat  de  Iaşi,  Statul  trecuse  în  bugetul
         domei *.                                         său  pentru  a  se  clădi  Teatrul  din  Iaşi,  suma  de
           Stagiunea  1895—96  se  joacă  în  întregime  în   800.000  lei,  urmând  ca  Primăria  Iaşi  să  complec-
         sala  Sidoli.  Piesa  de  deschidere  a  fost:  «Lipitorile   teze  restul.  Dintre  proiectele  şi  planurile  prezen­
         Satelor  »,  după  care  s'au  jucat:  «Cucoana  Chiriţa  »;   tate  de  diferiţi  arhitecţi  s'a  ales  proiectul  arhitec­
         «Răzvan  şi  Vidra»;  «Zigzagurile  Dragostei  *;   ţilor  vienezi  Helmer  şi  Felmer,  iar  efectuarea  lu­
         «De-ale  Carnavalului»;  «  Cinel-Cinel  »;  «Cartea   crării  a  fost  dată  «Societăţii  de  lucrări  publice  »
         IlI-a,  Capitolul  I-iu  »;  «O  Noapte  Furtunoasă»;   din  Bucureşti,  care  şi  începuse  lucrul  încă  din
         «Nebunul  din  faţă  »;  «Porcarul  şi  Măria  Sa  »;   primăvara  anului  1894,  sub  primariatul  lui  Vasile
         «Deniza  »;  «Otrava  »;  etc.  Fiind  pensionaţi  so­  Pogor.  In  toamna  anului  1896,  clădirea  şi  întreaga
         cietarul  M.  Galino  şi  D-na  El.  Laşcu-Evolschi,   zestre  trebuitoare  unui  teatru,  ca  decoruri,  mobi­
         Comitetul  teatral  a  avansat  ca  societari  pentru   lier,  costume  şi  recuzite,  este  gata,  cheltuelile
         merite  artiste  excepţionale  pe  Aglae  Pruteanu  şi   făcute ridicându-se la suma de 2.240.000 lei.
         pe C. B. Penel.                                    Solemnitatea inaugurării a avut loc în ziua de









































                  Decor din «Cercul de Creţi* de Klabund (Stagiunea 1931-î*). Director de Sceni: Aurel I. Maican,
                                                  Pictor Th. Kiriacoff
   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36