Page 31 - 1932-11
P. 31
SANDU TELEAJEN: TEATRUL NATIONAL DIN IAŞI 549
In acest sfârşit de stagiune au jucat în Iaşi: Co- In ziua de 9 Septemvrie 1896 se stinge la Bu
quelin-Cadet cu o admirabilă trupă de comedii cureşti flacăra cea mai vie a începuturilor culturii
şi în urmă, Emesto Rossi. Unul dintre artiştii româneşti din secolul trecut. Marele Matei Millo
italieni, Napoleone Borelli, primeşte invitaţia Co moare in vârstă de 83 de ani, lăsând in urma lui
mitetului Teatral ca, la înapoierea din Rusia, să pe de o parte o bogată operă de autor dramatic,
se angajeze ca regizor al Naţionalului ieşan. Prin iar pe de altă parte şi o carieră artistică ce ştiuse
Aprilie vine la Iaşi artista bucureşteană Fanşeta să strălucească prin sentimentul jertfirii de sine
Vermont-Ventura însoţită de Vasile Leonescu şi tot atât de mult cât şi prin calităţile neîntrecute,
dau o serie de reprezentaţii cu: «Magda »; «Traian puse în slujba propăşirii naţionale prin teatru.
şi Adrada »; «Greva »; « Maria Stuart »; « Othello *, Iarna anului 1896 pune capăt martirajului arti
primite cu mult entusiasm de către publicul ieşan. ştilor ieşeni rămaşi timp de opt ani fără un local
De asemenea, Aristiţa Romanescu joacă în luna propriu de teatru. Printr'un proiect de lege pre
Maiu cu trupa din Iaşi: «Emilia Galotti * de Les- zentat în cameră de Miltiade Ţone, prof. univer
sing; «Adrienne Lecouvreur »; şi «Sfârşitul So- sitar şi deputat de Iaşi, Statul trecuse în bugetul
domei *. său pentru a se clădi Teatrul din Iaşi, suma de
Stagiunea 1895—96 se joacă în întregime în 800.000 lei, urmând ca Primăria Iaşi să complec-
sala Sidoli. Piesa de deschidere a fost: «Lipitorile teze restul. Dintre proiectele şi planurile prezen
Satelor », după care s'au jucat: «Cucoana Chiriţa »; tate de diferiţi arhitecţi s'a ales proiectul arhitec
«Răzvan şi Vidra»; «Zigzagurile Dragostei *; ţilor vienezi Helmer şi Felmer, iar efectuarea lu
«De-ale Carnavalului»; « Cinel-Cinel »; «Cartea crării a fost dată «Societăţii de lucrări publice »
IlI-a, Capitolul I-iu »; «O Noapte Furtunoasă»; din Bucureşti, care şi începuse lucrul încă din
«Nebunul din faţă »; «Porcarul şi Măria Sa »; primăvara anului 1894, sub primariatul lui Vasile
«Deniza »; «Otrava »; etc. Fiind pensionaţi so Pogor. In toamna anului 1896, clădirea şi întreaga
cietarul M. Galino şi D-na El. Laşcu-Evolschi, zestre trebuitoare unui teatru, ca decoruri, mobi
Comitetul teatral a avansat ca societari pentru lier, costume şi recuzite, este gata, cheltuelile
merite artiste excepţionale pe Aglae Pruteanu şi făcute ridicându-se la suma de 2.240.000 lei.
pe C. B. Penel. Solemnitatea inaugurării a avut loc în ziua de
Decor din «Cercul de Creţi* de Klabund (Stagiunea 1931-î*). Director de Sceni: Aurel I. Maican,
Pictor Th. Kiriacoff