Page 32 - 1932-11

55© B O A B E D E G R Â U

i Decemvrie 1896, în faţa unui public imens, a Penel, State Dragomir, Vlad Cuzinschi, Verona
oficialităţilor oraşului, a celor doi arhitecţi vienezi Cuzinschi, Aglae Pruteanu, Athena Georgescu şi
şi a tuturor artiştilor Teatrului în mijlocul cărora Elena Botez, iar gagişti pe: Petre Sturdza-Doria,
se rânduise cu vădită emoţie artistele înaintaşe: Const. Momuleanu, Petre Petrone, Panaite Botez,
Gabriella N. Luchian, Niny Valery, Elena Laşcu- Mihail Belador, M. Vasiliu, Ion Morţun, Eug.
Evolschi şi bătrânul Mihail Galino. Seara s a Dimitriu, Sofia Vasilescu, Iosefina Găluşcă, Maria
Rădulescu, Ecat. Petrone, Eufr. Dymotis,
'li El. Neculcea, Natalia Botez, Janeta Şte-
fănescu, Maria Belador, Natalia Costişanu
şi Ecat. Petrescu.
C^tpjtţJe J/btfWuk, Sufleur era Nicu Pavelescu. Director
de scenă Al. Rădulescu, regizor Napo-
$■ />! fin ntif Siftota & Jr/Mtv leone Borelli, şeful orchestrei Ed. Cau-
fa Jfcntr'ftoe JeA ce/e im/e rkfreje/7- della, coaffeur Const. Petit, prim-mecanic
Halicher, secretar-Contabil D. Voinescu
/cţ£i iii Uf/xa'- f
şi casier Mihai Stihi.
C(irp w rtufâ/ /M&t' Repertoriul jucat în urmă şi care a o-
(Pâtffctâ ’itf futatstrrhi inciunir cazionat artiştilor ieşeni succese remarca­
bile a însumat piesele: « Lumea în care ţi
ZeuJnifa fo, oa *fe se urăşte »; «Nervoşii »; « Deputatul din
'/tf JpheiltiA 4 JotâixJ*.. ra^^/c/r»? Bombignac »; «Contesa Sarah»; «Să ne
despărţim »; « Zigzagurile dragostei »; «Co­
fTfOi a* /*> #***. * pilul Natural *; «Holteii Tomnateci»; «Ruy
etL kofrf, for' Blas »; « Muşchetarii »; «Ginerele d-lui

c/eJp faeî, &< Jr'ty* +1Wyp/>*i/ ^ Poiriet»; «Nebunii din faţă»; «Pe ma­
do. -hihtic- , r lul gârlei »; « Hamlet »; «Don Cezar de
Bazan »; «Supliciul unei Femei»; «Steaua »;
ruqv/. fa* i’ « Croitorul de Dame » şi «Femeea îndă­
rătnică », jucată cu Aristiţa Romanescu
1
Jţ/a ♦ Opinia şi V. Leonescu veniţi dela Bucureşti.
-fuqcr €friaj~ fa- La 1 Maiu 1897 se stinge din viaţă şi
Mihail Galino, care jucase pe scena ie-
ofyuftr*i cr
şană timp de 35 de ani şi pregătise în
W, «**// «*>»»<*, calitate de profesor al Conservatorului din
Iaşi, generaţii întregi de actori, artist de
rasă, socotit cu drept cuvânt unul dintre
A’Wv marii pioni ai începuturilor adevăratului
Teatru Moldovean. Iar spre sfârşitul verii,
/hJU^je^rr/- df âjjf §
la 25 August 1897, Teatrul ieşan încearcă
o nouă pierdere prin moartea comicului
foĂefy/febrfr/- V
Ghiţă Dimitrescu.
Cu prilejul inaugurării noului palat al
Universităţii, la 20 Octomvrie 1897, are
6 PrvtuAr 7.
loc la Teatrul Naţional un concert al E-
lenei Teodorini in prezenţa Regelui Carol
WM mv şi a Reginei Elisabeta, iar la 22 Octom­
O scrisoare a Iui Caragiale citre Teatrul Naţional din Iaşi vrie, o reprezentaţie de gală dată în o-
noarea Familiei Regale cu piesa «Lumea
desfăşurat un program inaugural jucându-se: în care ţi se urăşte ».
«Muza dela Burdujeni * şi «Cinei-Cinei »,ambele Stagiunea 1897—98 se deschide apoi la 25
de V. Alecsandri şi «Poetul Romantic » de Matei Octomvrie cu « Boerii şi Ciocoii » de V. Alecsandri,
Millo. A doua zi 2 Decemvrie s'a repetat acelaş piesă primită cu aclamaţii de public, căreia i-au
spectacol inaugural, adevărata deschidere a sta­ urmat: «Fiul Coraliei »; «Romeo şi Julietta »;
giunii fiind în seara de 3 Decemvrie 1896 cu « Fân­ «Demi-Monde »; * Seraphina »; «Curierul de
tâna Blanduziei * de V. Alecsandri. Personalul ar­ Lyon »; * Crimă şi Pedeapsă »; « Lipitorile Satelor »;
tistic al acestei prime stagiuni în Teatrul cel nou, « Hamlet *; «Mândrie şi Amor » etc. Dintre tru­
înnumăra ca societari pe: Mihail Arceleanu, Dim. pele străine venite în Iaşi amintim pe aceea con­
Pruteanu, Gh. Dimitrescu, Const. Ionescu, Dim. dusă de Dorval având în frunte pe marea artistă
Constant inescu, P. S. Alexandrescu, Emanoil Ma- Rejane, care a jucat * M-me Sans-Gene » şi «La
noliu, Mihai Popovici-junior, Al. Rădulescu, C. B. Douloureuse ».