Page 34 - 1932-11

552 B O A B E D E G R Â U

Julietta » şi «Intrigă ^i Amor », în ambele d-na şi Romuald Bulfinschi. Deschiderea s'a făcut la 12
Aglae Pruteanu realizând remarcabile creaţii. In Oct. cu piesa «Elena Doamna », iar la 15 Oct. a
acest an fiind trecuţi la pensie societarii: Mihail avut loc serbarea desvelirii statuei lui Vasile Alee-
Arceleanu, Dim. Pruteanu şi Elena Botez, in lo­ sandri aşezată în faţa intrării în teatru, pe locul
curile lor au fost înaintaţi: Const. Momuleanu, statuii lui Gh. Asachi, care a fost dusă înapoi în
Mircea Pella, Mărioara Comescu şi încă un loc faţa şcoalei Trei-Ierarhi. Seara, în cadrul unui
mare festival, s’au jucat fragmente din opera dra­
matică a sărbătoritului poet naţional şi ctitor stră­
lucit al Teatrului Moldovenesc. In restul sta­
giunii s’au jucat: «Loc Femeilor»; «Victimele
Legii »; «In lumea mare »; « La Bucureşti »; « Jucă­
torii de cărţi»; «Martira»; «Hamlet»; «Banii»;
« Narcis *; « Hoţii »; « Vijelia »; « Kean »; « Hero
şi Leandru *, iar cu d-na Agatha Bârsescu in repre­
zentaţie : ♦ Fedora »; « Sclava »; « Messalina » şi
« Magda ».
In stagiunea 1907—1908 schimbându-se regimul,
vechiul Comitet compus din Iancu Kirilă ca pre­
şedinte, Eduard Caudelb şi profesor G. Ghibă-
nescu, membri, e înlocuit prin Grigore Buicliu
preşedinte, d-nii G. Ibrăileanu şi Ioan Botez,
membri. Director de scenă e tot Haralamb Lecca.
Stagiunea se deschide la 25 Octomvrie 1906 cu
« Răzvan şi Vidra »de B. P. Hajdeu. Din repertoriul
ei nu putem aminti decât: «O Noapte Furtu­
noasă»; «O Scrisoare Pierdută» şi «Tatăl» de
Strindberg.
In anul 1908, teatrul îeşan încearcă două mari
pierderi prin moartea societarilor Al. Rădulescu-
Marin şi Mihail Arceleanu, artişti minunat în­
zestraţi, cari lăsau în urma lor creaţii de neuitat.
In stagiunea 1908—1909 prezident al Comi­
tetului Teatral e tot Gr. Buicliu, având ca membrii
pe d-nii: Ion Petrovici şi Traian Bratu, profesori
Universitari. Deschiderea se face cu «Sanda » de
M. Sadoveanu Al. Florescu, având in reprezentaţie pe d-na Lucia
Sturdza. Se joacă apoi «Mama »; «Femeia îndă­
creat pentru Eufr. Momuleanu. Cum fostul regisor rătnică »;« Gura Lumii »de I. Găvănescul; « Sher-
Napoleone Borelli se înapoiase încă din 1903 în lock Holmes »; «Hamlet »; Colonel Brideau »;
Italia, directoratul de scenă a fost încredinţat «Sânziana şi Pepelea»; «Bucuria Casei»; «Fân­
artiştilor P. S. Alexandrescu şi Gh. Cârjă, iar regi- tâna Blanduziei »; «Falimentul »; «Hoţii»; iar
soratul lui Vlad Cuzinschi. pentru retragerea lui P. S. Alexandrescu piesa
Stagiunea 1905—1906 deschisă la 23 Octomvrie «Lipitorile Satelor * de V. Alecsandri în care
cu «Despot-Vodă »a prezentat publicului un reper­ artistul ieşan avea o creaţie remarcabilă.
toriu împrospătat de noul director de scenă, scrii­ In stagiunea 1909—1910, artiştii ieşeni ne mai
torul Haralamb Lecca. S’au jucat între altele: putând suporta ciudăţenia măsurilor luate de di­
« Kean »; « Afacerea Clemenceau *; «Instinctul »; rectorul de scenă Haralamb Lecca in ce priveşte
« Cilibi-Moise »; « Mătuşa lui Carol »; ♦ Faust »; disciplina repetiţiilor şi spectacolelor, măsuri ce au
« Principesa îndepărtată », prelucrare în versuri de culminat prin suprimarea suflerului, au cerut în­
Mihai Codreanu; « Institutorii *; «Pe neaşteptate »; depărtarea directorului de scenă. Comitetul teatral
«Cânii» de Haralamb Lecca; «Două Orfeline»; găsind juste plângerile actorilor, Haralamb Lecca
« Hoţii » (cu C. Nottara în Faust şi Aglae Pruteanu a fost invitat să demisioneze. Direcţia de scenă a
în Amalia); «Sângele spală»; «Suprema Forţă» fost trecută d-lor Ion Petrovici şi Tr. Bratu, membri
de H. Lecca; «Othello»; «Banii»; «Stingerea», în comitet, iar regisoratul a fost încredinţat socie­
etc. Tot în această stagiune marele artist italian tarului Vlad Cuzinschi. Rândurile societarilor au
Ermete NoveUi a jucat în Iaşi 2 reprezentaţii: fost completate cu Ion Profir şi Radu Demetrescu,
♦ Papa Lebonard » şi «Shylock ». iar între gagişti găsim nume noui: Gh. Dimitriu,
In stagiunea 1906—1907, prin pensionarea lui Gh. Siavnicu, D. Ianuş, Anicuţa Cârjă, Eleonora
Em. Manoliu şi plecarea din Teatru a Măriei Cor­ Bobescu şi Marietta Horga. Piesele jucate au fost:
nescu, au fost avansaţi societari Ion Gr. Morţun « Apus de Soare »; « O Căsnicie »; « Nora »; « Bol-