Page 42 - 1932-11

560 B O A B E D E G R Â U

expună un vis al lui, cel din urmă: «Teatrul ieşan, nale şi clasice realizat în vremuri numai de Millo
să comemoreze împlinirea celor ioo de ani de şi Alecsandri. Iar războiul, prin înmănuncherea
existenţă, prin înscenarea spectacolului dela 1816 artiştilor dela cele trei teatre Naţionale Bucureşti-
«Mirtil şi Cloe * cu actorii şi spectatorii de atunci. Craiova-Iaşi, desăvârşeşte armonizarea celor două
Se cade să împlinim acum, ceea ce ne-a împiedecat şcoli dramatice, şcoala declamatorie şi şcoala natura-
războiul să facem... leţii, punând faţă în faţă fiecare forţe artistice dintre
împrejurări vitrege însă, n’au îngăduit ca visul cele mai reprezentative.
bătrânului cuconu Todiriţă sa fie împlinit... La Poetul Mihai Codreanu urmând în 1919 la
începutul anului 1923 directorul Mihai Codreanu directorat d-lui Mihail Sadoveanu, reuşeşte să dea
demisionează din postul ce ocupase cu reală pri­ teatrului ieşan, pe deoparte două ansambluri, unul
cepere, timp de 5 ani. de comedii şi drame şi altul de tragedie perfect
Stagiunea 1924—1925 se deschide sub direcţia armonizate pe linia celor două şcoli amintite, iar,
lui C. B. Penescu, fostul primar al Laşului şi pre­ pe de altă parte, să facă teatrului un capital de piese
şedinte al Comitetului Teatral dela 1900—1904. atât originale cât şi străine, piese pe care să-şi
Din Comitetele Teatrale fac parte d-nii: G. Ibrăi- poată sprijini oricând o stagiune nouă chiar în
leanu, C. Toma şi P. Petrone la Ad-ţie. I. Găvă- cazul unui eşec cu repertoriul în curs. Fiindcă, să
nescul, I. Petrovici, I. Botez şi Mihail Sadoveanu nu se uite, în provincie, Teatrul Naţional reprezintă
la Lectură. In rândul stagiarilor au intrat d-ra FI. obişnuit o piesă de 4—6 ori, adică o singură săptă­
Bulgaru şi d-1 Miluţă Gheorghiu. Deschiderea are mână, şi numai succesele răsunătoare aduc un
loc la 22 Septemvrie cu «Silvina Doamna * de număr îndoit sau întreit de reprezentaţii, anumitor
Bengescu-Dabija. Se joacă apoi: «Ciuta»; «în­ piese. Uşor de închipuit atunci nevoia pentru
toarcerea»; «Magda»; «Loc Femeilor»; «Ca­ teatrul provincial de a avea un repertoriu perma­
feneaua Mică * cu Miluţă Gheorghiu; « O Noapte nent de mari succese şi uşor de văzut progresul
furtunoasă »; « Othello »; « Crimă şi Pedeapsă »; realizat de Teatrul ieşan care asemeni celui din
♦ Cuiburi Sfărâmate »de Sandu Teleajen şi Adrian Bucureşti are până astăzi repertoriul său perma­
Pascu; «Romeo şi Julietta »; «Brânduşa »; «Pli­ nent din piese naţionale şi piese clasice.
cul » de Liviu Rebreanu; « Institutorii »; «Intrigă Stagiuni întregi începând dela 1920 şi până la
şi Amor »; «Ruy-Blas » cu A. Ghiţescu şi Anny 1928 s’au încheiat la teatrul ieşan cu excedente
Braeschi; «Sinziana şi Pepelea»; «Patima Albă» bugetare. Potrivit vechii legi, aceste excedente se
de Paula Petrea; «învierea *; «Banco »; «Hoţii »; împărţeau atât artiştilor teatrului cât şi autorilor
♦ Suprema Forţă »; « Baba Hârca »; « Ghiara *; dramatici români ale căror opere jucate pe scena
ieşană întruneau un mai mare număr de reprezen­
♦ Magistraţii »; « Năpasta »; « O Scrisoare pierdută »
şi « Doctorul fără voie ». taţii. Astfel au fost răsplătiţi cu premii în diferite
In Ianuarie, marea tragediană d-na Agatha stagiuni autorii dramatici: Liviu Rebreanu, Mihai
Bărsescu reîntorcându-se din America în ţară, vine Sorbul, Sandu Teleajen, Victor Ion Popa, Adrian
şi la Iaşi, unde joacă o serie de spectacole cu trupa Pascu, Camil Petrescu, Al. O. Teodoreanu şi A.
locală: « Phedra »; « Maria Stuart »; « Magda » şi Maniu.
♦ Sapho ». Entusiasmului cu care spectatorii din Stagiunea 1924—1925 deschisă la 16 Septemvrie
Capitala Moldovei au primit-o, se datoreşte rămâ­ cu «Trandafirii Roşii * de Zaharia Bârsan, a pre­
nerea marei artiste în Iaşi, unde în prezent ocupă zentat din repertoriul străin: «Şarlatanul »; « Clo­
una din catedrele clasei de dramă dela Conser­ poţelul de alarmă »; « Fracul »; Hero şi Leandru »
vator. cu d-na Anny Braeschi, Br. Braeschi şi Şt. Morco-
laşul artistic pierde în cursul anilor 1923 şi 1924 vescu-Teleajen; « Institutorii » cu N. Radu Deme-
pe artiştii pensionari C. Momuleanu şi P. S. trescu, Nosek şi C. Vernescu-Vâlcea; «Vechiul
Alexandrescu, precum şi pe maestrul Eduard Cau- Heidelberg » cu d-na M. Giurgea în reprezentaţie;
della, cunoscut compozitor şi profesor, fost în «Scampolo»; «Bărbierul de Sevilla* cu Mii.
decurs de multe stagiuni şeful orhestrei Teatrului Gheorghiu, St. Morcovescu-Teleajen, C. Vernescu
şi mai apoi membru în Comitet. Amintim din Vâlcea, A. Munteanu şi Anny Braeschi, piesă în
operele sale: ♦ Olteanca », scrisă în colaborare cu desfăşurarea căreia actorii au cântat şi ariile repre­
Dr. Otreba, « Fata Răzeşului *; * Hatmanul Baltag * zentative din opera cu acelaş nume, ceeace a adus
şi * Petru Rareş *. teatrului nu număr de 20 de reprezentaţii într’o
O cât de repede analiză a stagiunilor începute sub singură stagiune; «Magda» şi «Messalina» cu
imperiul Legii Haret, care asigura Teatrelor o con­ d-na A. Bârsescu; «Dansul la Miezul Nopţii»;
ducere unitară, o mai bună selecţionare şi punere « Romeo şi Julietta »; « Măgarul lui Buridan ». Din
în valoare a elementelor actoriceşti precum şi sprijin repertoriul original: « Plicul »; « O Noapte furtu­
bănesc apreciabil din partea Statului, ne face să noasă *; « Un Erou » de N. Chiriţescu; « Sinziana şi
găsim şi la Teatrul din Iaşi afirmarea unui progres Pepelea »; «Baba Hârca »; « Nodul Gordian »;
indiscutabil faţă de trecut. Stagiunile directorului «O Căsnicie»; «Arta Iubirii » şi «Mirajul Al-
Mihail Sadoveanu readuc Teatrul Naţional ieşan pilor » de T. Scorţescu; « Moşnenii » de Sandu
pe linia unui repertoriu permanent de piese origi­ Teleajen şi «Irena » de Adrian Pascu; aşa dar o