Page 46 - 1932-11
P. 46
564 B O A B E D E G R Â U
In toamna anului 1929 Teatrul ieşean a încercat nale şi Operelor Române ». Se schimbă complet
o grea pierdere prin moartea lui N. Radu-Deme- componenţa comitetelor de conducere; artiştii sunt
trescu, artist de rasă, suflet de poet ca şi fratele acum angajaţi cu contracte individuale ca înainte
lui Traian Demetrescu. Admirabil înzestrat pentru de 1878; se prevăd norme noui de selecţionare,
teatrul modern, Radu Demetrescu a jucat cu aceeaş vechile grade stagiari şi societari dispar; salari
uşurinţă comedia şi drama, realizând creaţii de zarea se face pe baze de foi calificative; pensio
neuitat în * Onoarea »; « Ghiara »; « Păpuşile *; narea artiştilor are procedee mult mai simple şi
«Cafeneaua Mică »; «Crimă şi Pedeapsă »; «Azilul mai rapide. Profesorul Iorgu Iordan demisionând,
de Noapte »; «Papa Lebonard »; «Moşnenii », sarcina transformării Teatrului Naţional ieşan în
«Regie Autonomă » revine, tânărului romancier
moldovean Ionel Teodoreanu, numit director la
1 August 1930. Conducerea «Regiei Autonome a
Teatrului Naţional din Iaşi »se face acum de noul
director ajutat de un consiliu de Ad-ţie compus:
din Mihail Sadoveanu, Petru Bogdan, Iorgu
Iordan, Ilie Florescu, Demostene Botez, Al. O.
Teodoreanu, Aurel Ghiţescu, I. C. Damira şi
Const. Hnidei administratorul teatrului. Din acest
consiliu o parte din membri alcătuesc şi Comi
tetul de lectură menit să fixeze repertoriul stagiu
nilor în curs.
Stagiunea 1930—1931 se deschide la 18 Octom-
vrie cu «Chiriţa în Provincie » şi «Kir Zuliaridi *.
Stilul nou al montării ni-1 ilustrează perfect cli
şeul alăturat.
Urmează piesele: «Fraţii Karamazof *cu Tudor
Călin, A. Ghiţescu, G. Popovici, C. Vemescu-
Vâlcea, Angela Luncescu şi J. Moruzan; «Că
mila trece prin urechile acului » cu C. Ramadan,
St. Morcovescu-Teleajen, D. Moruzan, J. Didina
Castriş; «Omul care şi-a schimbat numele »; «Fa
milia Schimeck »; «Nyu »; «Cartoforii »; «Kiki »;
«Ploae * de S. Maugham cu A. Ghiţescu Tudor
Călin, C. Ramadan, C. Sava, Angela Luncescu,
Nat. Profir şi Athena Marcopol, piesă a cărei mon
tare şi interpretare aduce Teatrului ieşan un suc
ces răsunător; «Potasch şi Perlmutter» cu C.
Ramadan şi D. Moruzan, în care ambii protago
nişti fac două creaţii remarcabile, piesa ţinând
afişul două stagiuni; «Vautrin»; «Anonimul»;
«Care dintre ele» de Ant. Bibescu, «Oglinda
Diavolului * şi «Arsene Lupin » plus o serie de
reluări. In cursul lunei Martie Teatrul ieşan face
un turneu la Timişoara cu piesele: «Chiriţa în
Provincie »; «Ploae »; «Potasch şi Perlmuter »;
« Iluzia Fericirii »; «Burghezul Gentilom *şi «Acel
Ionel Teodoreanu care primeşte palmele *, turneu care se soldează
nu numii cu un succes frumos material, dar mai
«Răzvan şi Vidra »; «O Scrisoare Pierdută »; ales cu o deplină victorie artistică a Teatrului
« Vlaicu-Vodă *; etc. Moldovenesc, ziarele bănăţene atât româneşti cât
Stagiunea 1930—1931, aduce şi în viaţa Tea şi minoritare publicând cronici entusiaste în pri
trului Naţional din Iaşi ca în aceea a tuturor tea vinţa montării, punerii în scenă şi a calităţilor do
trelor din ţară, o profundă schimbare. Legea de vedite de artiştii interpreţi.
organizare a teatrelor aşa numită Legea «Lape- Stagiunea 1931—1932 se deschide la 29 Sep
datu », care înlocuise încă dela 1926 vechea lege temvrie cu « Viforul » de B. Delavrancea, în care
«Haret », e abrogată. Ministerul Artelor fiind des au creaţii de seamă Gh. Popovici, A. Ghiţescu,
fiinţat, teatrele sunt trecute la Ministerul Muncii, I. C. Damira, St. Morcovescu-Teleajen şi Ion
Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, iar funcţionarea Profir. Se joacă: «Import Export »; «Intre Lupi »
lor e încadrată într’o nouă Lege numită: «pentru într'o sugestivă montare ; «Calea Şcolarilor»;
organizarea pe baze autonome a Teatrelor Naţio «Azilul de Noapte»; «Crimă şi Pedeapsă»; «Si-