Page 47 - 1932-11
P. 47

SANDU TELEAJEN: TEATRUL NAŢIONAL DIN IAŞI                            565


           munul  »;  «Mary  Dugan  »  cu  A.  Ghiţescu,  Gh.   Şubă,  C.  Sava,  FI.  Bulgaru,  Eliza  Nicolau,  Gh.
  V
           Sion,   şi   Ath.   Marcopol;   «Noaptea   Regilor»;   Sion,  Ath.  Marcopol,  M.  Davidoglu,  P.  Nove,
           «Vrăjitorul»;  «Avarul»  cu  C.  Ramadan;  «Fe­  Raura  Glăjaru,  Geo  Răzvan,  Sergiu  Demetrescu,
           meia  care-şi  cumpără  bărbat  »,  piesă  care  reedi­  Silvia  Botez,  M.  Grosaru,  Sanda  Bârsan  şi  Olga
           tează  succesele  obţinute  cu  «Iluzia  Fericirii»;   Budachievici.  începută  la  8  Octomvrie  a.  c.  cu
           «  Ploae  »  şi  «  Potasch  »;  «  Macbeth  »  cu  A.  Ghi­  înscenarea  a  zece  «schiţe  »  de  I.  L.  Caragiale,
           ţescu,  St.  Morcovescu-Teleajen  şi  Ang.  Luncescu;   stagiunea  1932—1933  e  pornită  pe  o  lungă  serie
           «Paravanul  »  de  A.  de  Musset  întâia  piesă  pusă   de  biruinţi.  «Infernul  »  de  K.  Bramson;  «Cada­
           in  scenă  de  regizorul  Ion  Sava:  «  Cercul  de  cretă  »;   vrul  viu  »  de  L.  Tolstoi,  «  Mireasa  din  Tărăscău  *
           «Dracul  »  de  Mihail  Sorbul  şi  «  Dr.  Noroc  »,  iar   de  Otto  Indig,  «Sosesc  diseară  »  de  Tudor  Mu-
           ca  reluări:  «Diavolul  »;  «Ţiganca  »  de  Sandu  Te­  şătescu;  «  Anuţa  »  de  Lucreţia  Petrescu,  s'au  jucat
           leajen; «Comedia Morţii * de A. Pascu şi altele.  cu  un  succes  surprinzător  faţă  de  vremurile  de
             La  intrarea  în  stagiunea  1932—1933,  Consiliul   acută  criză  economică  prin  care  trecem.  In  deo­
           de  Ad-ţie  în  sânul  căruia  s’a  făcut  unele  schim­  sebi  «  Cadavrul  Viu  »  şi  «  Mireasa  din  Tărăscău  *
           bări  e  compus  din:  Mihail  Sadoveanu  ca  repre­  jucate  fiecare  câte  două  săptămâni  în  şir  cu  o
           zentant  al  Academiei;  P.  Bogdan,  Primarul  ora­  medie  de  reţetă  serală  de  15.000  lei,  dovedesc  ni­
           şului;  Omer  Popovici,  ca  jurisconsult  al  Ministe­  velul  superior  de  evoluţie  al  Teatrului  ieşan  atât
           rului  Instrucţiei;  I.  C.  Damira  şi  Aurel  Ghiţescu,   prin  calitatea  artiştilor  săi  cât  şi  prin  destoinicia
           reprezentanţii  artiştilor;  Ilie  Florescu,  reprez.  Mi­  celor  doi  conducători:  directorul  Teatrului  Ionel
           nisterului  de  Finanţe,  Emil  Serghie  reprez.  al  Aso-   Teodoreanu  şi  directorul  de  scenă  Aurel  I.  Maican.
           ciaţiaţiilor  Criticilor  dramatici;  M.  Codreanu,  ca   Jocul  actorilor  ieşeni  prin  faptul  modernizării  re­
           fost  director  al  Teatrului;  Sandu  Teleajen  repre­  pertoriului  şi  al  înscenării  de  piese  nejucate  în
           zentantul  Soc.  Autorilor  Dramatici  Români;  Const.   ţară,  marchează  un  inedit  în  creaţii,  inedit  pe  care
           Hnidei,  Administratorul  Teatrului,  şi  S.  Procopiu   însăş  vârsta  actorilor,  —  majoritatea  nu  au  îm­
           ca reprezentant al Universităţii.                plinit  40  de  ani  —  ne  face  să-l  socotim  simpto­
             La  Comitetul  de  lectură  iau  parte:  directorul   matic.  El  va  urca,  cu  siguranţă,  actuala  generaţie
           Ionel  Teodoreanu,  Mihail  Sadoveanu,  Mihai  Co­  pe  culmile  ce  vor  marca  o  epocă  nouă,  epocă  sor­
           dreanu,  Sandu-Teleajen,  Emil  Serghie,  Prof.  Univ.   tită  să  rămână  hotăritoare  în  evoluţia  Teatrului
           Ilie  Bărbulescu  şi  I.  C.  Damira,  având  ca  secretar   moldovenesc.  In  cei  4  ani  ai  ultimului  directorat
           de şedinţă pe Victor Lecca, secretarul Teatrului.  de  scenă,  aproape  fiecare  stagiune  a  adus  cel  puţin
  -          Personalul  artistic  în  urma  avansărilor  şi  înca­  doua  mari  succese  cu  piesele  jucate,  piese  care  au
           drărilor  făcute  potrivit  legii  din  1930  modificată   întrunit  o  medie  de  20—30  spectacole.  Teatrul
           în  August  1931,  însumează  pe  artiştii  societari   moldovenesc  este  desigur  o  instituţie,  cu  care  dacă
           onorifici:  Aurel  Ion  Maican,  Aurel  Ghiţescu,  I.   bătrânul  oraş  al  culturii  româneşti  laşul,  sa
           C.  Damira,  Const.  Ramadan,  St.  Morcovescu-Te­  purtat  de  multe  ori  vitreg  în  trecut,  se  poate  socoti
           leajen şi,                                       vrednic să se mândrească azi.
             Artiştii   încadraţi:   Mihail   Gheorghiu,   Tudor
           Călin,  Bruno  Braeschi,  Anny  Braeschi,  Angela   Iaşi
           Luncescu,  Gh.  Popovici,  Ecat  Maican.  N.  Meicu,                        SANDU TELEAJEN
           J. Argeşeanu, Marg. Baciu, Lilica Bărbulescu, N.





  *
   42   43   44   45   46   47   48   49   50   51   52