Page 6 - 1932-11
P. 6
524 B O A B E D E G R Â U
licite. Progresele Conservatorului şi ale trupei de Iaşi, in sufletul fraţilor munteni, e aşa de mare
teatru mişcă atât de mult inimile boierilor mol încât Comisul Răsti trimite printr’o adresă la 20
doveni, încât aceştia se simt datori să aducă şi Martie 1837, Direcţiei Conservatorului din Iaşi,
ei, prin Postelnicul Pruncu, o mulţumire publică şaptesprezece lucrări dramatice în limba românească,
lui Gh. Asachi, iar tânărului Gh.Căliman, care câ traduceri din diferite limbi, cu numele de « re
ştigase un succes frumos în ♦ Văduva Vicleană *, pertoriul Teatrului Naţional *, care se reprezentau
acelaş boier îi face dar un ceas de aur. Logofătul pe atunci la Bucureşti.
însufleţirea pentru Teatru în
limba rcmânească merge cre
scând. După cum tot crescând
merg şi intrigile acelor boieri
cari nu văd cu ochi buni re
deşteptarea naţională prin artă
şi învăţături, intrigi care silesc
guvernul să tae subvenţia de
300 galbeni ce acordase teatru
lui moldovenesc. Ştefan Catar-
giu şi Vasile Alecsandri totuş,
pregătesc deschiderea stagiu
nii 1837—38, hotăriţi să îm
plinească cu averea lor deficitul
eventual. Alcătuesc un reper
toriu de 25 de piese, având ca
originale: * Dragoş-Vodă », şi
« Petru Rareş », drame în câte
2 acte de Gh. Asachi, şi « Con-
trabandul,»prelucrare din nem
ţeşte tot de Asachi. Distribuţia
din « Petru Rareş * numără ca
actori pe: Mihalache Cerchez,
Costache Strat, Ion Ionescu,
Ion Docan, d-na Lang şi d-na
Hostie. Istoriograful Em. Ma-
noliu observă cu drept cuvânt
că « in rolurile de femei, la în
ceputul teatrului din Iaşi, nu
se văd moldovence, aceasta de
sigur din cauza prejudecăţilor
aspre ce existau pe atunci».
Până târziu artistele au nume
străine: Mace, Gabriela Ne-
groni, Nini Valery.
In acest an, 1838, Conserva
torul prezintă ieşenilor şi pro
gresele clasei de operă. Astfel
la 20 Februarie se reprezintă
cu un succes desăvârşit în be
neficiul profesorului de canto
Cervotti, « Norma ». Din distri
Afişul pentru « Dama furioasă • şi • Fiica lui Faraon », buţie fac parte d-nele: Eli-
dela 25 Ncemvrie 1837 sabeta Fabian, Lang şi Hoi-
ste, alături de Dim. Gherghel,
Cavaler Costachi Conachi dărueşte 36 galbeni ca Const. Gheras şi Paul Cervatti. Cerut de pu
ajutor Conservatorului, ceea ce mulţi alţi boieri blic, spectacolul se repetă încă de 5 ori cu sala
se grăbesc să imite. Şi, iată că dările de seamă arhiplină. Produsul totuş, nu acoperea cheltue-
făcute în gazetele timpului, în jurul acestor iz lile, care fapt aduce atât închiderea Teatrului
bânzi ale Teatrului şi Conservatorului din Iaşi cât şi a Conservatorului. Deziluzia actorilor e
dau naştere întâiului mare gest de frăţietate prin mare. Cei mai mulţi se hotărăsc să-şi aleagă alte
cultură intre cele două principate româneşti Va- cariere. Şi, dacă în acest an, marele comic de mai
lahia şi Moldova. Ecoul găsit de succesele dela târziu Luchian urcă pentru întâia oară pe scenă,