Page 62 - 1932-11

58a B O A B E D E G R Â U

la începutul istoriei acestui frumos pământ al Moldova. Ca discute chestiuni de program şi mai cu seami de organizaţie,
un semn parei dumnezeiesc, şi inci din acea vechime, al dru­ in legături cu mai buna gospodărie a bunurilor spirituale
murilor pe care Moldova noastri avea si le stribati şi de me­ româneşti. A luat iniţiativa Ministerul Instrucţiei, Cultelor
ritele pe care era meniţi mai cu seami si le aibi între celelalte şi Artelor, care are in atribuţiile lui preocupâri de acest fel.
ramuri româneşti, descoperim intre satele descilccate sub El chiami pentru putinţa unei conlucrări societăţile culturale,
Alexandru cel Bun şi satul Filozofi al boierului Moişi Filo- personalităţile reprezentative, care au lucrat şi gândesc in
acest domeniu, şi autorităţile de Stat, cu servicii înrudite.
Independenţa de vederi a fiecărui participant rămâne întreagă.
E vorba numai de o adunare împreună pentru descoperirea
problemelor fundamentale, pentru recunoaşterea puterilor la
lucru in scopul deslegirii lor şi pentru o coordonare a silin­
ţelor. Reprezentanţii acestor organizaţii ar trebui si ajungi
la forma de lucru a unui consiliu. Pentru el s’a găsit numele,
ca o accentuare a chibzuinţii pe care trebue s'o arate şi a
consideraţia' care urmează si-1 înconjure, de Senat cultural.
El ar însemna, chiar in afară de roadele una activităţi, măr­
turisirea unui principiu vechiu la noi ca practici şi mai nou
ca formulare. învăţământul, cu caracterul lui obligatoriu şi
programatic, de transmitere de cunoştinţe şi de pregătire a
unui instrument de lucru, aparţine mai mult, daci nu chiar
exclusiv Şutului, pe când cultura, mai mult societăţii şi
colectivităţilor ei liber constituite. Intr'o parte apare aşeză­
mântul unitar şi cu cii dinainte trase al şcoalelor; iar în cea­
laltă, acţiunea societăţilor şi personalităţilor culturale, pur­
tătoare a celor mai felurite, indrăsneţe şi indepărute idealuri.
Senatul cultural ar reprezenta tocmai acest adevăr. Primejdia
amestecului determinant al Statului e in acelaş timp, odată
cu recunoaşterea principiului, înlăturată. Şutul insuş nu se
poate gândi să-şi ia noui sarcini, ci să împartă cele pe care
le are şi să lase altele, care-i sunt foarte scumpe, organizaţiilor
anume ivite ca să le ducă. 11 îndeamnă Ia aceasta, in parte vre­
murile, a căror greutate el o simte in deosebi, şi in parte, con­
vingeri hotărite care i se impun din experienţa proprie şi din
aceea a ţărilor de o cultură mai veche şi mai ofensivă.
Discuţiile stârnite atât in adunarea dintâiu, din Septemvrie,
la Secretariatul general al Cultelor şi Artelor, cât şi la cea de a
doua, din Noemvrie, înainte de amiază in Aula Fundaţiei
D-l Breazu conducând Vitrina libririei din Piatra Regele Carol şi după amiază in sala de Conferinţe a Casei
corul Neamţ Şcoalelor, au fost pline de învăţăminte. A fast intr'adevăr
ca o convocare de probă tocmai a acelui Senat Cultural care
zoful, vreun cirturar dela curtea Domnului. Intr'atât câile de se urmărea. El a apărut astfel tutulor ochilor in întreaga şi
as tizi le duc mai departe pe cele de altidati şi noi rămânem frumoasa lui însemnătate. Erau de faţă fruntaşi culturali din
moştenitorii părinţilor noştri! Moldova se înştiinţa de atunci, toate colţurile pământului românesc, fanfarele şi corurile din
gânditoare şi creatoare de frumos. Banat ca şi Astra din Ardeal, societatea pentru cultură din
Si ne inchinim de aceea înaintea amintirii lui Alexandru cel Bucovina ca şi Astra basarabeană. Casele Naţionale, Ateneele
Bun, care ne-a dat acum cincisute de ani viaţa lui şi toate faptele comunale, societăţile femeeşti. Universitatea liberă ca şi Fun­
daţiile Regale. Materialul documentar, in legătură cu activi­
ei, iar astizi ne di o mare pildi. In zilele frimântate de acum,
când avem nevoie, atât pentru tineretul, care-şi cauţi indru- tatea locală şi cu trebuinţele ei, a fost uimitor. îmi vor rămâne
mitorii, cât şi pentru ţari, care vrea si simţi alături aşezămin- totdeauna in minte, deşi atâtea fapte mi-erau cunoscute din
tele venite dedeparte, Domnul Moldovei dela 1400 ne întâm­ expediţii şi anchete proprii, vorbele aprinse ale Iui Grigore
pini ca un sol încoronat al încrederii. El se întoarce intre noi Nandriş despre împrejurările bucovinene. Bucovinenii au un
cu acest praznic, pentru ca inci odată si ne fie de ajutor. El patos al lor, foarte deosebit, şi de al nostru şi de cel arde­
ne spune ci un mare Domn, ajuns in fruntea poporului lui, lenesc. Ascultam şi mi-aduceam aminte de cuvântul la fel de
cald şi de profetic, însă cu elemente de pondere şi de melan­
11 poate scoate din toate greutăţile, ca si-1 duci la buni stare
înăuntru, la siguranţă şi cinstire in afară şi la strălucire cul­ colie, al lui George Tofan, dinainte de războtu. Oamenii au
turali peste veacuri. Si înţelegem cu toţii această lecţie şi si aceeaş tăietură şi se ridică din aceeaş lume, care, din neno­
rocire, cu toată trecerea celor douăzeci şi cinci de ani, nu şi-a
strigăm intr’un glas: Si triiasci Maiestatea Sa Regele!
schimbat cu mult problemele şi durerile. Altfel a fost glasul
SENATUL CULTURAL. — De două ori s'au adunat re­ lui Ion Pelivan, prin care vorbia Basarabia, mai liniştită şi
prezentanţii culturii noastre, populare şi superioare, ca si mai adâncă, din întinderile pământului şi istoriei a, supusă