Page 62 - 1932-11
P. 62

58a                                 B O A B E  D E   G R Â U

         la  începutul  istoriei  acestui  frumos  pământ  al  Moldova.  Ca   discute  chestiuni  de  program  şi  mai  cu  seami  de  organizaţie,
         un  semn  parei  dumnezeiesc,  şi  inci  din  acea  vechime,  al  dru­  in  legături  cu  mai  buna  gospodărie  a  bunurilor  spirituale
         murilor  pe  care  Moldova  noastri  avea  si  le  stribati  şi  de  me­  româneşti.  A  luat  iniţiativa  Ministerul  Instrucţiei,  Cultelor
         ritele  pe  care  era  meniţi  mai  cu  seami  si  le  aibi  între  celelalte   şi  Artelor,  care  are  in  atribuţiile  lui  preocupâri  de  acest  fel.
         ramuri  româneşti,  descoperim  intre  satele  descilccate  sub   El  chiami  pentru  putinţa  unei  conlucrări  societăţile  culturale,
         Alexandru cel Bun şi satul Filozofi al boierului Moişi Filo-  personalităţile  reprezentative,  care  au  lucrat  şi  gândesc  in
                                                          acest  domeniu,  şi  autorităţile  de  Stat,  cu  servicii  înrudite.
                                                          Independenţa  de  vederi  a  fiecărui  participant  rămâne  întreagă.
                                                          E  vorba  numai  de  o  adunare  împreună  pentru  descoperirea
                                                          problemelor  fundamentale,  pentru  recunoaşterea  puterilor  la
                                                          lucru  in  scopul  deslegirii  lor  şi  pentru  o  coordonare  a  silin­
                                                          ţelor.  Reprezentanţii  acestor  organizaţii  ar  trebui  si  ajungi
                                                          la  forma  de  lucru  a  unui  consiliu.  Pentru  el  s’a  găsit  numele,
                                                          ca  o  accentuare  a  chibzuinţii  pe  care  trebue  s'o  arate  şi  a
                                                          consideraţia' care urmează si-1 înconjure, de Senat cultural.
                                                            El  ar  însemna,  chiar  in  afară  de  roadele  una  activităţi,  măr­
                                                          turisirea  unui  principiu  vechiu  la  noi  ca  practici  şi  mai  nou
                                                          ca  formulare.  învăţământul,  cu  caracterul  lui  obligatoriu  şi
                                                          programatic,  de  transmitere  de  cunoştinţe  şi  de  pregătire  a
                                                          unui  instrument  de  lucru,  aparţine  mai  mult,  daci  nu  chiar
                                                          exclusiv  Şutului,  pe  când  cultura,  mai  mult  societăţii  şi
                                                          colectivităţilor  ei  liber  constituite.  Intr'o  parte  apare  aşeză­
                                                          mântul  unitar  şi  cu  cii  dinainte  trase  al  şcoalelor;  iar  în  cea­
                                                          laltă,  acţiunea  societăţilor  şi  personalităţilor  culturale,  pur­
                                                          tătoare  a  celor  mai  felurite,  indrăsneţe  şi  indepărute  idealuri.
                                                          Senatul  cultural  ar  reprezenta  tocmai  acest  adevăr.  Primejdia
                                                          amestecului  determinant  al  Statului  e  in  acelaş  timp,  odată
                                                          cu  recunoaşterea  principiului,  înlăturată.  Şutul  insuş  nu  se
                                                          poate  gândi  să-şi  ia  noui  sarcini,  ci  să  împartă  cele  pe  care
                                                          le  are  şi  să  lase  altele,  care-i  sunt  foarte  scumpe,  organizaţiilor
                                                          anume ivite ca să le ducă. 11 îndeamnă Ia aceasta, in parte vre­
                                                          murile, a căror  greutate el  o  simte in deosebi, şi in parte, con­
                                                          vingeri  hotărite  care  i  se  impun  din  experienţa  proprie  şi  din
                                                          aceea a ţărilor de o cultură mai veche şi mai ofensivă.
                                                            Discuţiile  stârnite  atât  in  adunarea  dintâiu,  din  Septemvrie,
                                                          la  Secretariatul  general  al  Cultelor  şi  Artelor,  cât  şi  la  cea  de  a
                                                          doua,  din  Noemvrie,  înainte  de  amiază  in  Aula  Fundaţiei
           D-l Breazu conducând   Vitrina libririei din Piatra  Regele  Carol  şi  după  amiază  in  sala  de  Conferinţe  a  Casei
                  corul                   Neamţ           Şcoalelor,  au  fost  pline  de  învăţăminte.  A  fast  intr'adevăr
                                                          ca  o  convocare  de  probă  tocmai  a  acelui  Senat  Cultural  care
         zoful,  vreun  cirturar  dela  curtea  Domnului.  Intr'atât  câile  de   se  urmărea.  El  a  apărut  astfel  tutulor  ochilor  in  întreaga  şi
         as  tizi  le  duc  mai  departe  pe  cele  de  altidati  şi  noi  rămânem   frumoasa  lui  însemnătate.  Erau  de  faţă  fruntaşi  culturali  din
         moştenitorii  părinţilor  noştri!  Moldova  se  înştiinţa  de  atunci,   toate  colţurile  pământului  românesc,  fanfarele  şi  corurile  din
         gânditoare şi creatoare de frumos.               Banat  ca  şi  Astra  din  Ardeal,  societatea  pentru  cultură  din
           Si  ne  inchinim  de  aceea  înaintea  amintirii  lui  Alexandru  cel   Bucovina  ca  şi  Astra  basarabeană.  Casele  Naţionale,  Ateneele
         Bun, care ne-a dat acum cincisute de ani viaţa lui şi toate faptele   comunale,  societăţile  femeeşti.  Universitatea  liberă  ca  şi  Fun­
                                                          daţiile  Regale.  Materialul  documentar,  in  legătură  cu  activi­
         ei,  iar  astizi  ne  di  o  mare  pildi.  In  zilele  frimântate  de  acum,
         când  avem  nevoie,  atât  pentru  tineretul,  care-şi  cauţi  indru-   tatea  locală  şi  cu  trebuinţele  ei,  a  fost  uimitor.  îmi  vor  rămâne
         mitorii,  cât  şi  pentru  ţari,  care  vrea  si  simţi  alături  aşezămin-   totdeauna  in  minte,  deşi  atâtea  fapte  mi-erau  cunoscute  din
         tele  venite  dedeparte,  Domnul  Moldovei  dela  1400  ne  întâm­  expediţii  şi  anchete  proprii,  vorbele  aprinse  ale  Iui  Grigore
         pini  ca  un  sol  încoronat  al  încrederii.  El  se  întoarce  intre  noi   Nandriş  despre  împrejurările  bucovinene.  Bucovinenii  au  un
         cu  acest  praznic,  pentru  ca  inci  odată  si  ne  fie  de  ajutor.  El   patos  al  lor,  foarte  deosebit,  şi  de  al  nostru  şi  de  cel  arde­
         ne  spune  ci  un  mare  Domn,  ajuns  in  fruntea  poporului  lui,   lenesc.  Ascultam  şi  mi-aduceam  aminte  de  cuvântul  la  fel  de
                                                          cald  şi  de  profetic,  însă  cu  elemente  de  pondere  şi  de  melan­
         11  poate  scoate  din  toate  greutăţile,  ca  si-1  duci  la  buni  stare
         înăuntru,  la  siguranţă  şi  cinstire  in  afară  şi  la  strălucire  cul­  colie,  al  lui  George  Tofan,  dinainte  de  războtu.  Oamenii  au
         turali  peste  veacuri.  Si  înţelegem  cu  toţii  această  lecţie  şi  si   aceeaş  tăietură  şi  se  ridică  din  aceeaş  lume,  care,  din  neno­
                                                          rocire,  cu  toată  trecerea  celor  douăzeci  şi  cinci  de  ani,  nu  şi-a
         strigăm intr’un glas: Si triiasci Maiestatea Sa Regele!
                                                          schimbat  cu  mult  problemele  şi  durerile.  Altfel  a  fost  glasul
           SENATUL  CULTURAL.  —  De  două  ori  s'au  adunat  re­  lui  Ion  Pelivan,  prin  care  vorbia  Basarabia,  mai  liniştită  şi
         prezentanţii  culturii  noastre,  populare  şi  superioare,  ca  si  mai  adâncă,  din  întinderile  pământului  şi  istoriei  a,  supusă
   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67