Page 63 - 1932-11
P. 63
ca o punte de trecere tuturor încâlcirilor. Era ca o plângere tate, deşi pe drumuri şi cu elemente la îndemână, ceea ce
legănată de pe Nistru, cu ison de stepă, firi început şi firi dădea mai mare încredere şi dovedea cât de săraci ne tânguim
sfârşit, pentruci nu se leagă de clipi. Chişiniul, al doilea oraş in mijlocul atâtor bunuri, numai pentruci hotirirea şi cunoa
al ţârii, se arată de un îngheţ spiritual şi naţional tot aşa de şterea ne lipsesc. A fost la un loc o puternici manifestare de
cenuşiu ca şi acela al formelor lui geometrice, lipsite de ex optimism constructiv, care a însemnat un fel de lozinci a
presie şi de pneteme. Toţi plecau urechea, ca la o chemare acestor măreţe adunări.
prea mult nesocotită. Gândul, din care ele au pornit, a fost ajuns. Rămâne numai
In adunarea a doua s’au adaus, ca o noutate bine venită, ca, din proiecte mai vechi şi din consfătuirile de până acum,
referatele unor specialişti in legături cu un program minim si răsară o lege in marginile cireea să se poată înfăptui atâtea
de lucru. Ele se vor publica in întregime şi din punerea lor din dorinţele şi visurile culturalilor ţării noastre. Un fel de
laolaltă se va vedea şi mai convingător marele interes pe care zare largă spre ele s’a deschis in numărul special închinat
Reprezentanţii societăţilor culturale in Aula Fundaţiei Carol (Ministrul Instrucţiei, d-I D. Guşti, prezidează; Primarul
Municipiului Bucureşti, d-1 D. Dobrescu, vorbeşte)
puteau si-1 deştepte. Doctorul V. Voiculescu ne-a arătat cit Senatului Cultural, al revistei « România literară • dela 19
de bogată şi cât de părăginită poate fi grija de sănătatea, mai Noemvrie. Statul, satul şi oraşul cultural îşi profilau pe ea
cu seamă a satelor. Nu vorbea numai medicul priceput, dar liniile de miraj.
şi poetul şi omul de inimă, care face să tremure inimile. Am
văzut câte probleme ne pun înainte o mai cuminte educare ŢICH1NDEAL GURA DE AUR. — Eram ieri intr'un sat
şi organizare economică a diferitelor regiuni ale pământului dela marginea dinspre Apus a Banatului. Ploua mărunt, ca
românesc şi ni s'a descoperit deodatâ documentarea nesfâr un rămas bun al toamnei. Intre casele galbene mari şvăbeşti,
şită şi însufleţirea înaltă a fostului secretar general al d-lui cu numele bărbatului proprietar alături de al femeii scris in
Ionescu-Sişeşti, d-1 Teodorescu. D-1 Al. Lascarov-Moldovanu relief pe fronton, se înşirau, nepăsători de apă, ţăranii români
ne-a întors in alte timpuri şi alte credinţe, când viaţa creştină şi oaspeţii aduşi aia din toate părţile de trenuri. Şoselele erau
avea o putere şi o podoabă necunoscute astăzi, şi ne-a depănat până departe împodobite cu stâlpi cu steaguri. Din loc in loc
fir cu fir programul de lucru al unei înnoiri sufleteşti, care a se ridicau tribune de un singur om, cu trei trepte deasupra pă
făcut să cadă mulţi pe gânduri. In domeniul propriu zis cul mântului. In jurul lor stăteau placarde înfipte in ţăruşi, care
tural, d-1 Apostol Culca a desvăluit putinţe de muncă neaştep- păreau audate, aşa, fără nimeni pe lângă ele: Soprani, Başi,