Page 66 - 1932-11

*i B O A B E D E G R Â U
5
Române şi de câtva timp Oastea Domnului şi alte întocmiri, marei nave, nu se găsea nimeni: numai in altar slujeau preoţii,
care îşi cautâ drumul sau sunt in formaţie, iar catolicii au intr'o lumină, care era poate şi de binecuvântare in jurul sfân­
puternica lor Acţiune Catolicâ. Agru nâzueşte să fie, intre tului prestol, dar şi de răsfrângere din odâjdiile lor de fir.
credincioşii bisericii noastre unite de mai bine de douâ secole Se mişcau in propria lor lumină, ca acum o sută şi ca acum
cu Roma, un râsad românesc al acestei Acţiuni. o mie de ani, spunând aceleaşi cuvinte şi făcând aceleaşi
Una din formele de manifestare publici a Asociaţiei sunt mişcări. Nicăeri n'am simţit ca acolo că aşezământul acesta
şi congresele anuale. Cel de anul acesta s'a ţinut la Aiud, al bisericii dă nişte cadre in care noi intrăm cu toţii şi fără
intr'o zi, poate prea târzie, de Noemvrie. Cerul mai mult care ne-am împrăştia, zburdalnici şi fără roade, ca apele de
ploios s'a indurat sâ arunce peste adunare şi destul soare, revărsare peste câmpuri.
pentru ca sâ poatâ luci mai puternic in lumini atâtea odâjdii Agru îndreaptă spre acest făgaş apa cea bună a credin­
de vlâdici şi inimi de credincioşi, alergate la chemare de foarte cioşilor. Daţi astăzi, când au mai multă trebuinţă de ele. Sta­
departe. A fost mâreţ serviciul divin oficiat in piaţâ, la umbra tului şi neamului românesc, această pildă şi această lecţie.
turnului bisericii reformate, care face parte din cetâţile bi­ Albia, la care lucrau lucrătorii in odăjdii din altarul catedralei
sericeşti ale Saşilor, maghiarizaţi, şi in faţa Colegiului Bethlen. blajene, iată, s’a umplut de tinereţea apelor celor mult aştep­
vechiu de mai bine de trei sute de ani. Era ca o întrunire de tate. Putem să ne gândim la cuvintele temute şi să începem
afirmare a celei de a treia naţiuni, atâta timp inlocuitâ cu alta, din nou sâ le silabisim in aşteptarea zilei când vom fi vrednici
secundarâ. Ea a izbutit, nu să ceară un drept, care i se să le rostim tare, peste secole:
tâgăduise prosteşte atâtea secole, d sâ-l impună. Din vă- Adveniat regnum tuum, Domine!
râtorile înguste ale turnului pătrat medieval priveau poate
la noi oamenii de demult, stârniţi din semnul lor secular de ICONARUL SAVU MOCA. — De curând a apărut ma­
clopote, ca porumbeii sburători peste capetele noastre. E 1 rele volum in care sunt concentrate cele patru numere ale
inţelegeau mai mult hotârirea neiertătoare a istoriei decât anului din revista Arhiva pentru Ştiinţa şt Reforma Socială.
semenii contimporani. Am cetit, de pildă, de curând in revista Institutul Social Român dă in el, pentru intâia oară, o ima­
romană « Costruire *, un articol semnat Transy 1 vamcus îm­ gine cuprinzătoare a ceeace înţelege prin concepţie, metodă
potriva bisericii române-unite, ca punte de trecere spre Roma şi acţiune monografică. Tocmai trebuinţa punerii laolaltă a
întinsă bisericii ortodoxe. Acest Transylvanicus nu poate fi unui material felurit şi numeros a dus la o lucrare de ase­
decât un prelat maghiar din Transilvania, care amestecă in menea dimensii, care întrece tot ce a publicat până astăzi
ura lui naţională şi ura confesională, şi nu le serveşte pe niciuna. puternica societate ştiinţifică. E vorba de numai puţin decât
Puterile, care să nu lase să dea pe din afară această ură, ca să o mie de pagini, cu reproduceri negre şi colorate, de planuri,
distrugă in lung şi in lat, sunt la lucru. Aş îndrăsni să socotesc de hărţi, de fotografii, de ţesături, ceramică, icoane pe sticlă
drept una din ele şi acest congres. Dela 1700 putem vorbi cu şi acuarele in culorile originale. Se va vedea mai limpede
Roma şi noi. Glasul care vorbeşte e ad, intre crud şi prapure decât oricând până acum, ce înseamnă cercetarea ştiinţifică
bisericeşti, sub baldachinul purtat de preoţi de jur împrejurul a satului românesc şi ce poate realiza o echipă de oameni
cetăţii, în cadenţa a mii şi mii de inimi. Iată Ardealul unit, şi de învăţăcei de ştiinţă sub o conducere luminată şi ho-
in toată strâludrea lui! Roma ascultă. tărită.
Intre cuvântări s’a deosebit pentru mine cu mult, atât ca Acţiunea de educaţie a poporului nu se poate rezema ea
noutate de gând cât şi ca stăpânire de expresie, acelea ale însăş decât tot pe o asemenea cunoaştere a realităţii şi capătă
Episcopului Hossu. Pentru Ministerul Instrucţiei, Cultelor şi o Încredere in sine şi o siguranţă de drumuri pe care mai
Artelor am spus eu cam acestea: înainte n’o avea. Iată de ce urmărim cu deosebită luare aminte,
Sunt însărcinat să aduc din partea Ministrului Cultelor, de mulţi ani, ceea ce lucrează noua şcoală sociologică româ­
d-1 Dimitrie Guşti, împiedicat să fie faţă, un cald cuvânt nească a d-lui D. Guşti. Ea lucrează pentru multe alte şi mai
de salut, la această frumoasă zi a Agrului, de soare in cer şi mari scopuri, dar lucrează in acelaş timp şi pentru noi. Tran­
de soare în suflete. scriem câteva notiţe pe care le-am cerut unei monografiste de
Toate aşezâmintele, vechi şi mari, şi tocmai in măsura in talent, pictoriţă iscoditoare şi ascuţită, d-şoara Lena Constante,
care sunt mai vechi şi mai mari, sunt aplecate să creadă şi despre meşterii icoanelor pe sticlă din Sudul Ardealului,
să se închidă in anumite tipare. Ele trebue împrospătate atund descoperiţi intr’o asemenea cercetare monografică. Două, trei
prin întoarcerea la izvoarele dela început. Biserica noastră reproduceri vor ajuta textul şi vor da o foarte îndepărtată
s'a ridicat pe evanghelizare şi pe fapta creştină. Prin aceste idee de ceea ce înfăţişează şi a izbutit să fie Arhiva pentru
două puteri ea se poate păstra deapururi nouă. Asociaţia Ge­ Ştiinţa fi Reforma Socială. întreg înţelesul 11 capătă insă mai
nerală a Românilor Uniţi a descoperit din nou acest adevăr ales pentru cel care a văzut Expoziţia de icoane pe sticlă a
şi mai cu seamă a cutezat să-l pună din nou in practică, in Secţiei monografice şi a Seminarului de sociologie şi etică,
cd câţiva ani din urmă. Lumea dornică să audă glasuri de deschisă intr'o sală a Universităţii din Bucureşti.
dincolo de orizontul vieţii învălmăşite şi pieritoare de toate «Cu prilejul campaniei monografice Întreprinsă anul acesta
zilele, se adună şi se regăseşte. Mântuitorul, pe care toţi il in satul Drăguş, din jud. Făgăraş, s'au studiat toate mani­
purtăm in suflete, aşezat acolo la loc ascuns şi scump de stră­ festările artistice din sat, şi printre ele şi problema icoanelor
moşii de demult, vorbeşte din nou. Sunteţi o manifestare a pe sticlă.
bisericii vii şi Ministerul Cultelor se bucură in deosebi de Pentru aceasta s'a făcut o statistică a icoanelor din întreg
munca d-voastrâ. satul, adică s’au notat toate icoanele aflătoare in cele 300 de
Mi-aduc aminte că intrasem de curând in catedrala din case ale Drăguşului. Astfel s'a putut da de urma unui iconar
Blaj. Era la un ceas de dimineaţă. înăuntru, in semiîntunericul ce-a trăit in satul Arpaşul de sus, in veacul trecut, căci s'a