Page 7 - 1932-11
P. 7

SANDU TELEAJEN: TEATRUL NATIONAL DIN IAŞI                            525

        jucând  alături  dc  Dumitru  Guşti  şi  Gh.  Stihi,  nu   să  iasă  la  scenă  şi  drept  mulţumire  să  spună:
        mai  puţin  trebue  însemnat  că  majoritatea  elevilor   —  «  Cel  mai  puternic  lanţ  ce  mă  leagă  către  acest
        actori  moldoveni,  hotărăsc  să  părăsească  scena  şi   aşezământ  este  a  mea  mulţumire  şi  părăsind  astăzi
        anume:  Ghiţă  Căliman,  Costăchel  Strat,  Gh.  Stihi,   titlul de cosmopolitan, în veci mă fac moldovan » *).
        care  urma  şi  clasa  de  filozofie  la  Academie,  Du­  La  24  Ianuarie  1840,  un  grup  de  diletanţi  cari
        mitru  Guşti,  Ion  Ionescu,  Dumitrache  Gherghel,   nu-şi  dau  numele,  joacă  pentru  întâia  oară  în
        Iancu  Alexandru  şi  Alex.  Asachi.  De  asemeni  se   româneşte,  cu  învoirea  înaltei  Ocârmuiri,  «  Vicle­
        retrag  dela  Conservator  şi  elevele:  Eufrosina  şi   niile  lui  Scapin  ».  Tot  în  această  stagiune,  la  20
        Maria  Corjescu,  Maria  şi  Ruxanda  Ciuhureanu,   Februarie  1840,  se  joacă  «  Nenorocita  peţire  a  Bou­
        Smaranda  Dăscălescu,  rămânând  ataşată  Teatrului   reanului  »,  prelucrare  după  Kotzebue  de  Serdarul
        numai  Ana  Poni.  Adevăraţii  boieri  patrioţi  insă,   Samoil  Botezatu.  Incheindu-se  ciclul  de  12  re­
        nu  contenesc  lupta  începută.  Ei  nu  pot  răbda  să   prezentaţii  angajate  prin  abonamente,  stagiunea
        vadă  cum  trupa  franceză  condusă  de  Theodor   1839—1840,  având  rezultate  morale  atât  de  sa­
        Gaffrey,  care  contractase  cu  guvernul  încă  din  1837,   tisfăcătoare,  guvernul  ia  din  nou  teatrul  în  grija
        joacă  stagiune  după  stagiune,  primind  şi  o  subvenţie   sa.  Ocârmuirea  îşi  dă  seama  că  începuturile  ti­
        de  600  galbeni,  în  schimbul  obligaţiei  de  a  da  o  zi   mide  şi  fragede  ale  teatrului  românesc  erau  a-
        pe  săptămână  sala  cu  decoruri  şi  costume  necesare   meninţate  greu  prin  comparaţia  cu  trupa  fran­
        şi  tinerilor  moldoveni,  elevi  ai  Conservatorului.  Nu   ceză  sau  alte  trupe  străine  şi  hotărăşte  să  unească
        pot  suferi  înfrângerea  ideii  de  teatru  în  limba  ro­  ambele  teatre,  francez  şi  naţional,  sub  o  singură
        mânească.  Treizeci  de  boieri  în  frunte  cu  Logo­  administraţie  naţională.  Pentru  aceasta,  încredin­
        fătul  Costache  Sturza  şi  Vornicul  Cantacuzino,  adre­  ţează  direcţia  teatrului  cu  începere  dela  15  Maiu
        sează  Conservatorului  o  suplică  prin  care  cer  să-şi   1840,  pe  timp  de  4  ani,  unui  comitet  compus  din:
        reinceapă  activitatea,  făgăduind  tot  sprijinul  lor   Costache  Negruzzi,  Vasile  Alecsandri  şi  Mihail
        şi  încheind:  «bine  înţeles  că  şi  Ocârmuirea  va   Cogălniceanu,  prezidat  de  secretarul  de  stat  prin­
        urma  a  ei  părintească  protecţie  asupra  acestui  fo­  ţul  Neculai  Şuţu,  ajutat  de  provizorul  şcoalelor
        lositor  aşezământ  ».  Era  o  săgeată  asvârlită  guver­  publice  Petru  Câmpineanu.  Direcţia  de  scenă  pen­
        nului  pe  care-1  acuzau  de  filo-străinism,  lucru  pe   tru  trupa  franceză  e  încredinţată  lui  Josephe  Fou­
        care  la  21  Iulie  1838  Costache  Negruzzi  îl  repetă   reaux,  iar  pentru  trupa  românească  lui  Costache
        într  'o  formă  şi  mai  drastică,  încheindu-şi  o  suplică   Carageali.  Intendent  e  numit  Luzzatto,  iar  şef  ma­
        similară  către  Gh.  Asachi:  «Trebue  să  ştiţi,  dom­  şinist Lebrun.
        nul  meu,  că  noi  suntem  de  o  fire  foarte  deşăn­  Comitetul  teatral  alcătueşte  un  «Regulament  al
        ţată;  ne  place  a  maimuţări  pe  străini  şi  de  a  ne   Teatrului  *  pe  care-1  supune  Domnitorului,  proiect
                       1
        defăima pe sine »  ).                            prin  care  se  încuviinţa  înfiinţarea  unui  Teatru  Na­
           Lucrul  nu  rămâne  fără  urmări.  In  1839  gu­  ţional,  acordându-se  trupei  franceze  o  subvenţie
        vernul  numeşte  o  a  doua  Comisie  Teatrală  com­  de  600  galbeni,  iar  celei  româneşti  abia  200  gal­
        pusă  din:  Spătarul  Costache  Negruzzi,  Căpitanul   beni  pe  an.  Noua  direcţie  a  teatrului  întâmpină
        Cogălniceanu  şi  Camil  Barozzi.  Conservatorul  însă   mari  greutăţi  pentru  începerea  reprezentaţiilor  tru­
        e  închis,  elevii-actori  l-au  părăsit,  părinţii  lor  fiind   pei  româneşti,  şi  anunţă  că  aceasta  va  juca  în­
        sfătuiţi  de  boierii  duşmani  ai  izbândei  culturii  na­  cepând  dela  1  Ianuarie  1841,  abia...  12  repre­
        ţionale,  să-şi  retragă  copiii  dela...  «o  şcoală  în   zentaţii în loc de 25 din cauza:_____ «scurtei vremi
         care  se  învaţă  arta  cea  degradatoare  a  actorilor  şi   şi  a  puţinei  deprinderi  cu  scena  a  actorilor  mol­
         ghiduşarilor  ».  "Norocul  face  ca  în  acest  an  să  vină   doveni.»
         dela  Botoşani,  unde  jucase  cu  Nicolini,  actorul  bu-   Tot  în  acest  an  de  stagiune,  Teatrul  Naţional
         cureştean Costache Caragiali. Acesta strânge în jurul   moldovenesc  obţine  privilegiul  de  a  pune  o  taxă
         lui  pe  foştii  elevi  ai  Conservatorului  ieşan,  obţine   de  10  galbeni  pe  seară  asupra  oricărei  reprezentaţii
         prin  mijlocirea  guvernului,  «Teatrul  de  Varietăţi  »   sau « privelişti » publice.
         al  fraţilor  Foureaux,  şi,  având  ca  director  pe  pro­  Caragiali  face  sforţări  din  ce  în  ce  mai  mari
         fesorul  de  filozofie  Theodor  Stamati,  deschide   şi  deschide  stagiunea  înainte  de  data  fixată  şi
         stagiunea  în  Decemvrie  cu  «  Saul  *,  tragedie  de   anume  in  ziua  de  18  Noemvrie  1840  cu  piesa
         Alfieri,  înconjurat  de:  Dumitru  Guşti,  Ion  Poni,   «Farmazonul  din  Hârlău»  de  Vasile  Alexandri.
         Dim.  Gherghel  şi  d-ra  A.  Poni.  Urmează  apoi   După  deschidere,  reprezentaţiile  actorilor  moldo­
         piesele:  «  Elevul  Conservatorului  »,  prelucrare  de   veni  continuă  cu  un  succes  tot  mai  sporit,  jucân-
         spătarul  C.  Negruzzi,  «  Grădinarul  orb  *  de  logo­  du-se  piesele:  «  Orbul  fericit  *,  *  Elevul  Conser­
         fătul  Ion  Văcărescu  şi  <•  Furiosul  *  o  prelucrare   vatorului  »,  comedie  într'un  act  de  C.  Negruzzi,
         a  lui  Costache  Caragiali.  Jucând  rolul  principal,   «  înşelătorul  înşelat  »  şi  «  Leonil  sau  ce  produce
         Caragiali  obţine  un  atât  de  mare  succes,  încât  i   dispreţul  ».  La  rândul  ei  trupa  franceză  joacă  toate
         se  dă  pe  scenă  o  cunună  cu  flori,  o  pungă  cu  86   lucrările  mai  de  seamă  ce  se  jucau  pe  scenele
         galbeni  şi  o  alisidă  de  aur,  ceea  ce  îi  dă  îndemnul  marilor teatre din apusul civilizat.

           *) Vezi: Em. Manoliu, voi. citat.                ') Vezi: Th. T. Burada, voi. citat, pag. au.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12