Page 10 - 1932-12
P. 10

6oo                                 B O A B E  D E   G R Â U


        Terţina  către  învăţatul  arhivar-istoric,  Martin   poate  chiar  în  casa  vecină  cu  a  lui  Kovachich,
        George  Kovachich.  Acesta  l-a  primit  cu  omenie,   aranjându-se  acolo  cu  o  gospodărie  sărăcăcioasă,
        după  ce  i-a  fost  recomandat  şi  de  către  episcopul   dar gospodărie separată.
         român,  Ignatie  Darabant,  cu  gândul  să-i  fie  de   în  noul  său  mediu,  Şincai  nu  pierdu  nici  o  oră
        ajutor în lucrările sale şi ediţiile cu care era ocupat.   de  muncă.  Coborînd  dâmbul  cetăţii  zilnic,  în  faţa
         In schimbul acestui ajutor literar i-a dat toată  palatului  Universităţii  se  oprea  adeseori  pe  ma­
                                                         lul  Dunării,  la  biserica  romano-catolică  sârbească
                                                         a  «Şocaţilor*  în  care  zăcea  Clain,  ca  să  zică  o
                                                         rugăciune  pentru  odihna  sufletului  său  şi  apoi
                        î c t o p r A
                                                         păşea  încetinel  peste  podul  de  vase  —  cale  de
                dSRPXPH/fB, uni .f. r.JvAUmpţMB          un  ceas  şi  mai  bine  —  ca  să  ajungă  în  Bi­
                                                         blioteca  Naţională,  întemeiată  de  contele  Fran-
            f C D M A H H i i O O f                      cisc  Szechenyi.  Aci  el  era  cunoscut  şi  stimat,  cu
                                                         atât  mai  mult  că  dăruise  bibliotecii  un  manu­
                          n p o  O K X P T
                                                         scris  românesc,  prezentându-1  învăţatului  director
                                                         al  ei,  polihistorului  Iacob  Ferdinand  Miller  ori­
            jîlilfylT? , U1H AMU M^.UIM fifKH UiH HoH
                                                         ginar  din  Braşov.  întors  acasă,  după  amiazi  lucra
                    MTOfM KţfAirZ UIlî CKfHtl
                                                         la  tipografie,  făcând  corecturile  diferitelor  ediţii
                              A •                        româneşti,  lucru  migălos  şi  obositor.  Dar  o  mân­
                         n 1>f B I T I rf u              gâiere  sufletească  avu  totuş  Şincai,  când  conti­
                  C A ,U \> U <1 K A rt H R, a * C A A   nuând  Istoria  Românilor  a  lui  Clain  care  a  început
                                                         să  apară  ca  adaos  la  Calendarul  românesc  din
                        I f l f O M O U / I X X H .
                                                         Buda pe anul 1806, a ajuns cu ea până la pagina 80,
             A  "  I I  M t M I I T H p *  O  4 »  M  T  1  H  T p O H U *  j
                                                         rămânând însă neterminată cu plecarea sa din
                            Ai'* E**«.
                            r.i f i i   m
                                K
              A1
            ■f   KftÂcic* Tvnorp*<ţ>ii 2 OyMHiiţt m t v ■    n f 6 A H K fi
                    Iţii AHH HlIţlA , fliHţop , Uli Plftişwp                  c * s
                       KlpiţM.Awp fufWULHIIţlH
                                                                + fi ii jl i. t 1; f i
                                                                    A X A l H H B I H d e
                                                                             ■   *
                                                               C l f E t T O f  H H  l Î H N S d S K
                                                             n t f T f *  A !   d l   ©   r   A *   A  h  w  Cmn-
                           A A r, K A A ,                                 mm                      iim
                 •f Bţl*«* I vnorpi(Jik â OyiniKipcHTCiţiH    ară m iatHidi Iptia*. itUrrnuiqUu Itxu). u Ojm
                                                                        •  i f i m  l|M Itfr—f
                            A"" Hi iţii.
                             I 8 O 6.                                    n  / i  p  t  t  r .
                                                               MMfi     irtAlltit        nţrtlt m wU
         întreţinerea  în  casa  sa  aproape  de  tipografia  uni­
         versitară.  Văzând  apoi  că  e  om  de  încredere,  Ko­
         vachich  în  primăvara  anului  1804  îi  încredinţă
         totodată  şi  conducerea  gospodăriei  sale.  Şincai  se
         simţia  bine  în  casa  lui  Kovachich,  unde  trăia  fără
         griji  materiale,  putând  să  se  ocupe  şi  cu  studiile
         sale  istorice,  căci  acele  puţine  scrisori,  la  care  din
         când  în  când  le  făcea  răspunsul,  nu-i  luau  tot   4                  OyurVfyi &m$ Mjşm.
         timpul,  ba  dimpotrivă  îl  aduceau  în  relaţie  directă          TTTT
         cu  marele  cerc  de  literaţi  cu  cari  Kovachich  stătea
         în  corespondenţă.  Şincai  a  şezut  în  casa  «prea­
         cinstitului  »  Kovachich  şase  luni,  când  —  în  Iunie   Buda.  Altă  urmă  a  activităţii  literare  a  lui  Şincai
         1804  —  fu  numit  cenzor  la  tipografie,  recomandat   a  fost  scrisoarea  latină  către  geograful  ungur  Ioan
         fără  îndoială  şi  de  patronul  său.  Primind  acum   Lipszky  din  1804  prin  care  recomandă  ca  în  locul
         însă  o  leafă  de  peste  un  fiorin  şi  jumătate  pe  zi,   cirilicii  să  se  introducă  în  limba  românească  li­
         n’a mai vrut să abuzeze de bunătatea lui Kovachich,   terele  latine;  cum  şi  o  poezie  românească  —  tipă­
         dela care s'a mutat în apropierea «Porţii vieneze *  rită cu litere latine — începând cu cuvintele «Iarna
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15