Page 20 - 1932-12

6io B O A B E D E G R Â U

numărul celor cu carte, printre cari s'a lăţit din de un fecior. De un om şi de vecinul lui. Apoi
ce în ce mai bine dragul citirii, la sforţările lite­ urmează pe opt pagini o «Vorbire între bărbat şi
rare a atâtor preoţi şi dascăli zeloşi din Banat, muiare » scrisă în versuri. Ultima pagină a calen­
Oradea şi Buda, unde lucrările lor ajungeau mai darului rămânând goală s'a umplut cu urmă­
curând ca ori unde la tipar prin mijlocirea cenzo- toarele stihuri ale unei păstoriţe:
filor români dela tipografia Universităţii, pe lângă
Filomell cu-i cânţi aşa frumos?
Au doară-mi spui veaste ci-i Zâmbii sănătos,
Mutăte, rogute la El prin Coprine
t i Şti! spune cântându-I să vie la mine.
KiMeHjuno 0 S 'apuce cărarea pre coasta Muntelui
u
n ii o ; Să nu rătăcească venind la Soaţa lui;
( j Zii, Pasăre frumoasă să nu zăbovească
S H S J i U / U f i C T O C o ; Ci dorul îmi zice să-l zic să grăiască
o .
-! i 8 o 6. 0 Ci-s numai singură de-ml păzise ode
urs oi RsnntHAo in 365 An sh<i& Şi-l aştept supt Munte unde curg văile;
f f e i â i i f § lari voi Mieilor de cumva 1 'aţi privi
o
0 Spuneţi-mi şi mie cind s-ar ivi
) whKahju iix'pîH OyHrfyiqiiî, O I
0 Să-I cânt cu Vioara să sune strunele
f ' UIH 4 lîfHMllMniT$AtfH fî^ÎH
( ' ) Intru bucurie că-ml vine Mirele.
X WMJHlipM , UIH 4 .U0AAO4(H . o
A t A T % O
e Poezia care rimează bine, cred că e făcută de
0
Am m u , XVaAMHMMA f, OlptTT jfMAI, HIM Oz- o Şincai şi o publicăm atât mai vârtos împreună cu
DŢtMMIIM RAAlKTvÂeNA'fM Mh, UIH Â<t|AVft 0
mW. AhVaVm , OKMMKĂpt IKK o cuprinsul calendarului cu cât exemplarul Bibliotecii
a^MIM UIH TxfrYţMAI , AA Kl^t Ct 0 Academiei Române e necomplet şi astfel l-am
" '
6 descris pentru întâia oară.
AAAwr* UIH MliţH HMA^f
Uah fiţi OVfMt KXTftA AMM itŢcf'u POMIHH- Acest calendar pare a fi mers înainte până la
6
Wf, «Aft^ -f TOT »hVa ittH + 3 1822 când Alexandru Theodori a tipărit un altul
AAAM MANNTI U OV f Mi , o
e cu litere latine, silit şi prin calendarul pe 1818.
0 o ! Inovaţia n'a prins însă nici acum, aşa că Ştefan P.
o !
• • Niagoe, învăţătorul şcolii româneşti din Pesta,
( ) ! scoate un Calendar românesc pe anul 1829 carc
O
0 partea calendaristică e tipărită cu litere latine, iar
( ) • cea literară bilateral, adică pe o parte cu litere latine
o
0 . . I s u / l , . . , 0 şi pe cealaltă cu buchi. Calendarului i s'a adaos
o
0 TtHWfttr + llfiAint Tmorfaţu a OyiiMetp o apoi cu foaie de titlu şi paginaţie nouă o «Scurtă
o
o_________ «MTVIţtM aS'h. ortografie a Limbii Dako-Române cu strămo-
>
?°c*w»c*c»r«o»c»c c*coc<>c«c»oi şeştile Latineşti Litere » de 12 pagini, tipărită însă
cu brilică, dând şi traducerea articolului în limba
0
germană. De altfel, calendarul in 32 e tipărit după
cari ei aveau trecere. Mulţi tineri cu talent atrăgea modelul almanahurilor ungureşti ieşite la modă, pe
şi Universitatea, mutată din Buda greu de ajuns hârtie fină, cu tăietură aurită şi legat in pânză, pe
din cauza podului, în 1783 la Pesta, dintre care care se reproduc şi cele două stampe alegorice din
Pavel Văsici Ungureanul îşi tipăreşte cărţile sale text «scobite » în aramă, din care una are urmă­
de medicină, iar ardeleanul Ioan Opra (in 1834) toarea strofă grozavă cu litere latine:
şi moldovanul Constantin Vârnav (în 1836) tezele
de medicină, ca să nu mai repetăm numele
studenţilor în drept, menţionaţi mai sus în le­ Cu rebdare, serguintia'
gătură cu tipăriturile lor ieşite din tipografia ro­ Şi indemnu, afla* sperintia’
mânească din Buda. Amor şi prin p<tr 'a resbate.
Pe lângă cărţile bisericeşti, venitul cel mai sta­ La Ţera cu bonitate!
tornic îl avea tipografia din calendare. Primul a Asie şi Romanu oriquare
ieşit pe anul 1806 făcut — fără îndoială — de Clain Indemne-se la luminare!
şi Şincai, tipărit cu negru şi roşu pe patru coli,
nepaginat. Pe lângă partea calendaristică şi în­ Calendarul a ţinut câţiva ani, dar e interesant
semnarea târgurilor din Ţara-Românească, din că acela pe 1832 a apărut dedicat lui Iancu Văcă-
Banat şi din Ardeal, el cuprinde următoarele pilde: rescu, Marele Logofet a Ţerei-Româneşti, dând şi
De un craiu. De un părinte şi de al său fiu. De şase pagini din poeziile sale, retipărite poate din
un birău şi de un Domn. De un Domn şi de o ediţia lor din 1830, pe cât ştiu azi neexistentă.
slugă. De un bărbat şi de moiare. De un tată şi de Volumaşul mai cuprinde şi o biografie de 90 pagini