Page 23 - 1932-12

Biblioteca Centrală din Blaj

BIBLIOTECA CENTRALĂ DIN BLAJ

Blajul a fost totdeauna un oraş de cărţi şi de număr de peste 200 volume, cărţi rare şi pre­
cărturari. Din clipa, în care marele său ctitor, ţioase, pe care le lasă moştenire călugărilor ba-
Vlădica Inochentie Micu, plecat de pe meleagu­ ziliţi din Mănăstirea Sfintei Treimi, întemeiată
rile făgărăşene ale legendarului Negru-Vodă, des- aci chiar de dânsul.
călecă în inima Ardealului, vechiul conac de vâ­ Numărul precis al cărţilor strămutate de Ino-
nătoare şi de necurmate chefuri « nemeşeşti » dela chentie dela Făgăraş a fost 254, care se află con­
îmbinarea Tâmavelor îşi schimbă faţa şi menirea, semnate într'un catalog de mai târziu al vicarului
ca la un semn ceresc. episcopesc Petru P. Aaron. Dintre acestea 182
In chiliile boltite, unde odinioară slăbănogul Mi- volume au fost ale episcopului Ioan Giurgiu, mort
hail Apafi al II-lea, principele Ardealului, îşi la Făgăraş în 1727, iar 72 ale lui Micu-Clain.
înneca plictiseala în vin, în locul magnaţilor fuduli Catalogul amintit mai sus poartă data 14 Iunie
şi nesătui, se instalează călugări umili şi osârdnici 1747 şi cuprinde în total 350 cărţi, aproape toate
cari au degetele deprinse pe boabe de mătănii şi latineşti.
pe slove. Garafele pântecoase coboară în pivniţi Anul 1747 însemnează şi văleatul la care s’a
pustii şi etajerele lor le ocupă bucoavnele şi ceas- deschis noua mănăstire a Sfintei Treimi, când,
loavele româneşti ale noului stăpân. pe la sfârşitul lui Iulie, se şi aşezară intr'însa cei
Blajul renăscut se încadrează în preocupările trei călugări cu mari nume: Silvestru Caliani,
unui ideal nou: devine stâlpul de foc, prin cărţi Grigorie Maior şi Gerontie Cotorea, toţi cărturari
şi cărturari, al neamului de opincari din ţara lui străluciţi, cu studii dela Roma şi Tirnavia (Sâm­
Gelu, Menmorut şi Glad. băta Mare). Mica bibliotecă rămasă dela Vlădica
Cele dintâi cărţi care ne privesc în expunerile Inochentie primeşte şi ea un adăpost statornic ală­
prezente, le aduce la Blaj Inochentie Micu însuş, turi de aceştia şi de Atanasie Rednic, care venea
în primăvara anului 1738, când mută reşedinţa dela Viena cu înalte studii de filozofie şi teologie.
episcopească dela Făgăraş pe malurile Tâmavelor. Ca dată a înfiinţării bibliotecii centrale vom
Tânărul prelat aduce în gluga sa oltenească un socoti deci anul 1747, când începe şi adevărata