Page 24 - 1932-12
P. 24

6 1 4                              B O A B E  D E   G R Â U

        cărturărie  la  Blaj  prin  mănăstirea  cea  nouă  şi   române,  făclia  de  lumină  şi  cultură  se  statorniceşte
         prin şcoalele care vin şi ele curând, la 1754.  pe malurile Dâmboviţei muntene.
           La  începuturile  de  mai  sus  se  adaug,  în  aceeaş   După  aşezarea  episcopiei  şi  deschiderea  mănă­
        epocă,  volumele  greceşti  ale  pribeagului  arhiman­  stirii,  Blajul,  sărac  în  oameni  la  început,  căci
        drit  bibliofil  Leontie  Mosconas,  care  venea  tocmai   descălecătorul  a  găsit  aci  abia  câţiva  rândaşi  între
        din  insula  Naxos  a  arhipelagului  răsăritean.  Cine  ruinele unei curţi pustii, se preschimbă curând


































                 O vedere a Blajului vechiu, din timpul episcopului Petru Pavel Aaron (1752—1764). Tabloul e inspirat de o stampă,
                          operă a xilografului Vlaicu, care s'a multiplicat în „Votiva aprecatio" a lui Petru Tekeld


         a  fost  şi  prin  ce  împrejurări  ajunge  la  curtea  lui   în  roiu  de  albine  harnice,  care  cutreeră  până  în
         Inochentie  Clain  acest  simpatic  Grec  desrădăcinat   depărtări  nevisate  după  florile  învăţăturii  mântui­
         din  patria  lui  îndepărtată,  mai  de  aproape  nu   toare.  Ucenicii  de  cărturărie  dela  Târnava  spo­
         ştim.  însemnările  contimporane  ni-1  înfăţişează   resc  necontenit  şi,  însetaţi  după  lumină,  îşi  poartă
         ca  om  plăcut  şi  vioiu,  care  cu  glumele  lui  pline   umilinţa  prin  cele  mai  vestite  centre  de  cultură
         de  spirit  înveselea  adeseori  masa  frugală  a  epi­  apuseană,  răvăşind  biblioteci  şi  făcând  legături  cu
         scopului  şi  căruia,  se  pare  că  îi  era  mâna  dreaptă.   savanţii.  Din  aceste  *  hagialâcuri  »  spirituale  ei
         Episcopul  Aaron  încă  îl  are  în  graţia  sa  şi  îi  în­  nu  se  întorc  acasă  nici  cu  minţile,  nici  cu  mâinile
         credinţează  importante  misiuni  in  cârmuirea  epar­  goale.  îşi  trag  hrana  dela  gură,  cerşesc,  se  roagă,
         hiei.  El  moare  la  1754,  lăsând  şi  o  frumoasă  avere   adună  cum  pot  şi  vin  la  Blaj  cu  desagii  înfoiaţi
         in  bani,  mănăstirii  care  l-a  ocrotit.  Interesant  este   de « bucoavne ». In felul acesta biblioteca mănăsti­
         că  dintre  numeroşii  călugări  câţi  şi-au  depănat   rească dela îmbinarea Târnavelor creşte, se lărgeşte.
         laborioasa  viaţă  intre  zidurile  dela  Sfânta  Treime   încă  la  12  Octomvrie  1754,  în  «Rănduiala  cinsi-
         numai  lui  Mosconas  i  s'a  păstrat  portretul,  care   ţilor  ieromonahi  şi  a  şcoalelor,  ce  s’au  rânduit  să
         cu  ochii  lui  mari,  cu  fruntea  lată,  luminoasă,  îm­  fie  în  mănăstirea  Sfânta  Treime  din  Blaj  »,  se  cu­
         podobeşte azi sala de lectură a Bibliotecii Centrale.  prind  dispoziţii  oficiale  referitoare  la  bibliotecă:
           Din  pomenitele  danii,  care  vin  din  două  lumi   «  învăţătorul  limbilor,  şi  după  vreme  şi  putinţă  a
         deosebite,  din  metropolele  de  cărturărie  apu­  ştiinţelor,  Cinstitul  ieromonah  Grigorie  (Maior),
         seană,  cercetate  de  Ioan  Giurgiu  şi  Clain,  şi  din   căruia  se  încredinţează  şi  bună  paza  bibliotecii  ».
         orientul  lui  Mosconas,  bogat  în  vechile  forme  ie-   (Cipariu, Acte şi fragmente, p. 223).
         ratice,  se  întemeiază  prin  urmare  bătrâna  bibliotecă   Aceşti grijulii ieromonahi şi-au şi durat atunci, cu­
         mănăstirească  dela  Blaj,  din  preajma  căreea  răsar   rând  după  jumătatea  întâia  a  secolului  XVIII-lea,
        atâţia  cărturari  şi  apostoli  ai  naţiei  noastre,  în­  o  seamă  de  rafturi  încăpătoare  şi  puternice  cu
         cepând  cu  mijlocul  secolului  al  XVIII-lea  şi   geamlâcul  din  sârmă  împletită,  dintre  care  10
         până la 1859, când, deodată cu unirea principatelor  exemplare  sunt  şi  astăzi,  după  178  ani,  o  intere-
   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29