Page 25 - 1932-12

ALEXANDRU LUPEANU: BIBLIOTECA CENTRALĂ DIN BLAJ 615

sântă privelişte a bibliotecii celei mari dela Blaj. chiar paraclisul curţii împărăteşti din Viena, prin
In aceste rafturi ei au îngrămădit în special opere punerea mâinilor lui Vasile Bojişcovici din Croaţia.
de teologie şi filozofie, conform cu preocupările Strănile le ţineau cântăreţi vestiţi, preoţi şi proto­
de care erau animaţi. Se întâlnesc aci numeroase popi români, comandaţi special pentru aceasta,
rarităţi bibliografice, începând cuo « Perrara * ve- din Ardealul îndepărtat. Intre privitori se afla
neţiană din 1493, până la regescul tipograf «Ro- i împărăteasa Maria Terezia însăş, dimpreună cu
bert Stephanus » dela Paris, ori « Matheus Kemf- osif al II-lea şi cu înalţii dignitari ai Curţii.
f e r » din Frankfurt pe Maina. Nu lipsesc nici Strălucitul paraclis imperial al Habsburgilor ră­
gramaticile franceze din Lugdunul Bataviei, do­ suna atât de melodios de psaltihia dela Târnave,
vedind că ieromonahii cei vechi dela Blaj nu erau şi frumoasa figură de vlădică românesc, împodobit
străini de contactul sufletesc cu întreg apusul cu mantia şi camilafca bizantină, a încântat atât
cărturăresc. de mult împărăteasca asistenţă, încât, la sfârşitul
Se păstrează şi urme că ieromonahii dela Sfânta liturghiei, noul arhiereu a primit în dar o cruce
Treime aveau legături şi cu cărturăria slavonă, scumpă cu nestemate şi un inel. Tradiţia blăjană
cum dovedeşte cazul călugărului Isaia, zis Popa susţine că la audienţa de mulţumită, împărăteasa
Iancu din Sâncel, care, «fiind odinioară la Kiev, s'a milostivit să întrebe pe blândul ierarh, cu ce
foarte bine se procopsise în limba sloveneascâ, cât i-ar mai putea face bucurie, pentru plăcerea ce-a
au tălmăcit pre limba românească vedeniile Sfântului avut-o, asistând la consacrarea unui episcop de rit
Grigorie ». (S. Clain la Cipariu, Acte şi fragmente, răsăritean ?
p. 107). Am credinţa că pergamentele slavoneşti Grigorie Maior, fostul bibliotecar călugăresc
ce posedă biblioteca, sunt a se pune în legătură dela Blaj, a cerut cărţi şi iarăş cărţi, care atunci
cu drumurile lui Isaia la Chiev şi ale altora, în­ erau atât de scumpe. Maria Terezia numaidecât
torşi dela Lemberg. a dat ordin să se aleagă dubletele din biblioteca

Reşedinţa metropolitană din Blaj, clădită In secolul al XVI-lea, locuită de o serie întreagă de magnaţi unguri şi pe urmă de
Mihail Apafi al II-lea, principele Ardealului. Cel dintâi episcop român care o ia in stăpânire a fost Inochentie Micu la 1738

La 23 Aprilie, anul 1773, ieromonahul Grigorie imperială şi să fie oferite episcopului român cu
Maior, fostul bibliotecar dela «Sfânta Treime» atâta sete de carte. Tot atunci a dat împărăteasa
din Blaj, îşi primea consacrarea de episcop în şi hârtia de înfiinţare a Seminarului «Sfânta Bar-