Page 27 - 1932-12
P. 27
ALEXANDRU LUPEANU: BIBLIOTECA CENTRALĂ DIN BLAJ 617
zaurele sale, care s'au împrăştiat ca făina orbului românească a «învăţăturilor » lui Neagoe-Voevod
spre cele patru vânturi. Unele, din norocire, au către fiul său Teodosie-Vodă. Neobosiţii iero
fost găsite şi salvate, însă câte nu au pierit deo monahi dela Sfânta Treime reprezentau, în col
dată cu moartea lui, care nici astăzi nu se ştie ţişorul ferit dela Târnave, sufletul românesc co
cu precizie unde a avut loc? O tradiţie din Sălaj pleşit şi apăsat aiurea, care îşi găsea aici o gură
arată comuna Bobota ca loc al morţii lui Şincai, de izbucnire, în împrejurări mai prielnice, după ce
unde i s'a arătat subsemnatului un păr mare sub se stinseseră cronicarii şi arhiereii cărturari de
care ar fi locul de odihnă a dispărutelor oseminte. pe versantele opuse ale Carpaţilor.
Şi mai spun bătrânii de-acolo, ca «popa * pribeag Avem dovadă precisă în colecţiile de manuscrise
care a închis ochii în marginea şoselii din spre ale bibliotecii foştilor călugări, că operele Moldo
Ţara Ungurească, lângă o moară, avea alături o venilor şi ale Muntenilor erau cunoscute la Blaj
desagă plină cu cărţi, dintre care unele s'ar mai încă de pe la 1757, precum o spune, de pildă,
păstra şi astăzi la o familie din comuna învecinată. nota originală de pe «Hronicul * lui Cantemir:
N'am avut putinţa să le caut, însă dacă de fapt «Acest Hronic prefăcându-1 l-am scris precum
există, e de mirare că ele n’au ieşit nici până astăzi se vede, eu Constantin robul lui Dumnezeu şi
la iveală! dascăl al şcolii româneşti din Blaj... Inceputu-s’au
Un mare merit al urzitorilor şcoalei cărturăreşti a să scrie’în anul 1756 Septemvrie 8 şi s’au săvârşit
dela Blaj, este că ei ştiu să se încadreze, chiar în anul 1757 Martie 13 ».
dela început, în marele fluviu al vieţii româneşti Altă dovadă dă ieromonahul Samuil Clain în
de pretutindeni, ţinând contact, peste munţi şi a sa l Scurtă cunoştinţă a istoriei Românilor » pă
peste graniţi, cu productele spirituale ale cărtu strată la Blaj, unde avem cea mai veche relaţie
rarilor moldoveni şi munteni. Biblioteca Centrală «Despre scriitorii cei din Români *, amintindu-se
dela Blaj are în cdpii bine păstrate «Cronica » nume şi opere vechi, pe care istoricii noştri li-
Vedere din sala rafturilor, in depozit. In faţi biblioteca canonicului Victor Smighelschi.
Vel-Logofătului Miron Costin şi «Hronicul pen terari nu le cunosc, ori le-au dat uitării cu totul.
tru vechimea Româno-Moldo-Vlahilor * precum şi Harnicul cărturar dela Blaj le cunoştea însă fără
alte manuscrise care dovedesc legăturile indicate. îndoială, pe care dacă biblioteca mănăstirească
Tot aici se păstrează şi cea mai veche traducere dela Blaj nu le mai are astăzi, vina este a multelor
