Page 28 - 1932-12

6.8 B O A B E D E G R Â U

dev^tăn pe care Ie-a suferit ea dela străini în Citatul grăieşte mai limpede decât orice comen-
X848-49 şi chiar şi dela «prieteni*. Timotei Ci- tar şi arată cum sa înţeles rostul călugărilor dela
panu îl ceartă cu grele cuvinte pe insuş Şincai Sfânta Treime chiar înainte de a fiinţa în plă­
pentrucă a dăruit bibliotecii Ţării Ungureşti «Dip- nuita metropolă culturală dela îmbinarea Târ-
ticonul » mitropoliei din Alba-Iulia, care nu era navelor.
al său, ci al arhivelor dela Blaj. (Arhiv pentru fi­ Iar cum au înţeles călugării să fie «instrumente
lologie şi istorie, p. 204). literale * ale neamului ne-o arată Timotei Cipariu,
în cuvântarea sa rostită la 30 Ianuarie 1855 în
catedrala din Blaj, în amintirea alor 100 ani dela
deschiderea şcoalelor din Blaj: «Unde a putut
sămânţa aruncată de economul cel bun, să aducă
fructe mai însufleţite, de cum a adus sămânţa
revărsată in acest loc, ce se părea cel mai steril

intâiu pre limba rom incasei prefăcuţi de Samil Clain iero-
manah dela Blajiu anul Domnului 1781, scrise In Viena
Austriei"

încheind partea care se referă la biblioteca
cea veche mănăstirească din Blaj, însumată astăzi
în Biblioteca Centrală, cred că este potrivit să citez
următorul pasaj din istoria părintelui Samuil
Clain:
«Acestea aşa întocmindu-se, clerul în săborul O pagină din „Hronicul vcchin» Româno-Moldo-Vlahilor"
ce s'au ţinut în Blaj în 26 Ian. 1738, au făgăduit copiat de Costandin dascăl al Şcolii româneşti dela Blaj
că va da la zidirea S. Mănăstiri şi a şcoalelor în
timp de 5 ani 25,000 florini, sub cinci condiţii, şi mai rău cultivat ? Unde s’au văzut cândva oste­
între carele se cuprind şi acestea: ca călugării să neli şi sudori mai bine răsplătite? Unde seceriş
fie după ritul grecesc, adecă vasiliteni însă uniţi, mai mulţumitor, decât pe acest câmp înţelenit şi
dintre cari trei sau patru să fie rânduiţi pentru unde lucrători aşa de puţini se văzură la început?
capitul, a cărora datorinţă să fie a griji de instru­ Unde s’au putut cândva cu aşa puţine mijloace
mentele literale, adecă scrisorile clerului şi ale a se câştiga efecte mai înseninătoare, de cum ne
neamului românesc ». (Cipariu, Acte, p. 95). arată istoria acestui loc şi acestor şcoale ? *.