Page 29 - 1932-12
P. 29
ALEXANDRU LUPEANU: BIBLIOTECA CENTRALA DIN BLAJ 619
Călugării dela Sfânta Treime, adăugim noi, îndoială, cel mai mare bibliofil al nostru din se
atâta timp cât au putut să fie «măreaţă plantă colul al XlX-lea. Foamea de cărţi a lui Timotei Ci-
verde, înfloritoare», «scrisorile neamului » bine pariu s’a manifestat chiar din cea mai fragedă
le-au păzit şi le-au gospodărit; biblioteca lor este copilărie. Născut în comuna Pănade lângă Blaj
o pioasă mărturie de gândurile şi preocupările (1805), puiul de ţăran s’a simţit curând atras
care i-au frământat, rodind un seceriş atât de spre carte şi slove, binişor înainte de vârsta la
bogat în ogorul neamului. care încep alţi copii şcoala. In această privinţă
In afară de vechea bibliotecă a baziliţilor, Bi
blioteca Centrală din Blaj mai cuprinde o seamă
de alte biblioteci, destul de numeroase, care s’au
înfiripat în decursul timpurilor, independent de
cea călugărească, şi care, mai pe urmă, in anii
de dinaintea războiului s'au contopit într’una sin
gură, care le însumează pe toate. Cele mai în
semnate au fost: Biblioteca Seminarială, răsărită
în preajma şcoalei de preoţie, utilizată îndeosebi
de către profesorii de teologie, Biblioteca Mitro
politului Şulatiu, Biblioteca Vancea, Bibliotecile
». .rrirnuj/i iifMTr-ttnr wkktmh
. nu. jLurri s^friiiA
p^^MtnftAVAninrt .mmiirWtArrrf:
ITMOAitfi AAA§rjifft (X'/nfM A&utyt H’
At^TLii ÂÂi’tnxAT. out^rurâ rfm urnim
Krmnaifstîi^^mtBM^x: nifrnrf
UW1 Wll^fUUl .WTTAAtAASl^rfcTATl.
HA aiN^n
A
î CTBOTTH A ron fTTAH KfTA’tl o- '
T A
^ ‘ 0 MI ?M #ifVo U M CJ H A T/fi lll/t\
+'
THHHT/UtoJi • OH<;fti{TRO O pagină din liturgierul sărbesc, grecesc şi românesc din
sec. XVII, pe care l-a aflat Cipariu pe masa ofiţerului aus
BAHHLiftlflAftdliic • Miţo/lit
triac ce-i devastase biblioteca.
nfij,Alil/*.M*AH^CH<npiftA •
CA M o R »A*I H h CAlţf rit r H Mm sunt foarte interesante relaţiile pe care ni le dă
ucenicul şi bunul său prieten de mai târziu, Ioan
H CA O) MCM • H^BOAHC/ftH
Micu-Moldovanu, care i-a rămas până la moarte
O - -
b AA'iriH credincios admirator şi continuator. Cităm:
«Este minunat, putere-am zice unic modul,
cum a câştigat Cipariu primele sale cunoştinţe ».
Tatăl său, care uitase mai de tot ce a învăţat
O pagină din manuscriptul pergament, scris in limba medio-
bulgară, secolul XIV—XV. în pruncie, l-a învăţat a cunoaşte buchile după
metoda veche, «az, buche, vede » etc. Atât a fost
Bunea şi Ioan Micu-Moldovanu, Biblioteca me tot: că bătrânul nu ştia mai mult. Ani întregi
dicului Erdelyi dela Orăştie, Biblioteca Mitropoli s’a frământat Cipariu, ca dela cunoaşterea buchilor
tului Mihalyi şi altele mai noui şi mai puţin să treacă la cetit; dar nu putea în perire. Nu-i
bogate. venea în minte să truncheze numele literelor şi
Cea mai vastă şi mai preţioasă parte din biblio să împreune laolaltă numai pe cele dela început.
teca bătrână dela Blaj o alcătuesc însă cărţile Ani a petrecut el întru această stăruinţă tortu-
«Părintelui filologiei române», care a fost, fără rătoare şi, în urmă, a învins. Când era de 6 ani,
