Page 3 - 1932-12
P. 3

TIPOGRAFIA                  ROMÂNEASCA                      DIN      BUDA



                     RECUT-AU  bine  şaptezeci  de  ani   concurenţă, scoţând cărţile de şcoală în toate limbile
                     de  când  Constantin  Negruzzi  scria   cerute,  ceea  ce  îi  asigura  un  venit  însemnat  şi
                     că  «pe  când  lipsiau  şi  cărţi  de  tipo­  statornic.
                     grafie,  pe  când  toată  lumea  se  arun-
                          în  dasii  şi  perispomeni,  ca  ba­
                     bele  în  căţei  şi  motani,  căci  la  şcoala
                     publică  se  învăţa  numai  greceşte;    K A T E K I Z M U L
         când, în sfârşit, literatura română era la darea sufle­
         tului,  câţiva  boieri  ruginiţi  în  românism,  neputân-     C S E L    M A R E
         du-se  deprinde  cu  frumoasele  ziceri:  parigorisesc,
         catadicsesc şi celelalte, toate în esc, creiate de diecii   K U  E N T R i E B i E R Y ,
         vistieriei,  pentrucă  atunci  între  ei  se  plodia  geniul,
         şedeau  trişti  şi  jăliau  pierderea  limbii,  uitându-se              s 1
         cu  dor  spre  Buda  sau  Braşov,  de  unde  le  veniau   R ^ B S Z P U N S Z U R Y  T O K M I T
         pe  tot  anul  calendare  cu  poveşti  la  sfârşit,  şi  din
         când  în  când  câte  o  broşură  învăţătoare  meşteşu­  P . E N T R U  E N V E C E T U R A  T O T U R O R A
         gului  de  a  face  zahăr  din  ciocălăi  de  cucuruzi  sau   KRESTINO - KA TOL1CSILOR
          pâine  şi  crohmală  de  cartofe  *.  Aceste  cărţulii
         folositoare  împreună  cu  Evangheliile  şi  alte  cărţi   JE  N   C E R I L E
         voluminoase  ieşeau  din  teascurile  «Crăieştii  tipo­
          grafii  a  Universităţii  Ungare»  din  Buda,  care   P A t A  J K  N  N  s K  t c  Z  A T  E J  ,  S I  P  R i  A l  V  V f.V A -
         înzestrată  cu  caractere  româneşti  de  tot  felul  şi
                                                                T E J  A  M  P  X  h & T  £  A S I E  J  -  K K . K I E A S Z t
         prevăzută  cu  zeţari  şi  cenzori  români,  alcătuia  în
         acelaş timp o tipografie românească.                   A  P O S  Z T O  L J C S  E S T Y .  •
            Tipografia  întemeiată  în  anul  1577  în  Nagy-
         szombat  (Tirnavia)  a  fost  strămutată  la  Buda  îm­
          preună  cu  Universitatea  la  1777.  Aceasta  s’a  in­
         stalat în vechiul palat al regelui Matei Corvinul, din
         cetate,  iar  tipografia  pe  piaţa  Sf.  Nicolae,  la  câţiva
          paşi  de  catedrală,  în  vechea  casă  de  piatră  a  lui
          Ioan  Corvin  (a  feciorului  ilegitim  al  regelui  Matei)
          o  casă  cu  nişte  ziduri  de  aproape  un  stânjen,  cu
          o  pivniţă  boltită,  în  care  se  află  un  puţ  tăiat  în   / E  N  B U D A ,
          stâncă,  cu  apă  limpede  şi  dulce.  Aici  şi-a  început
          tipografia  noua  ei  activitate  sub  conducerea  vesti­  K u  S z l o v e l k  K  r j e j e s z k u l u j  U n i v e r z s i t â s
          tului  istoric  George  Pray,  director  al  Bibliotecii
          Universităţii.  Această  activitate  a  fost  foarte  mo­    A  N N U L  M O C C L X X X .
          destă faţă de aceea pe care tipografia o desfăşurase
          timp  de  două  sute  de  ani  în  locul  ei  originar;  ea
          crescu  însă  repede  când  peste  doi ani regina Maria   Trebue  ştiut  că  instrucţia  care  era  încredinţată
          Tereza  i-a  dăruit  privilegiul  editării  cărţilor  didac­  Bisericii,  in  timpul  reginei  numite,  s'a  reglementat
          tice  pentru  întreaga  Ungarie.  Devenind  astfel   dela  Universitate  până  la  cursul  primar,  în  acelaş
          un  factor  eminent  cultural,  tipografia  lucra  fără  fel pentru toate neamurile din Ungaria. Legea



                                                      SALA DE LECiURA
   1   2   3   4   5   6   7   8