Page 30 - 1932-12

6ao B O A B E D E G R Â U

într'o scară stând la vatră, studia gros, la «zăg- chindisea cu acul flori şi forme de cele mai fru­
ncata * focului, şi învârtind foile abecedarului, moase, la mâneci, ciupaguri şi cătrinţe, — şi ne-
a dat peste un cuvânt, care l-a putut ceti. «Ca vedea orice forme prin iţe.
şi când mi-ar fi căzut o ceaţă de pe ochi, îndată Când era de 10 ani, a intrat în şcoalele din Blaj,
am început a ceti fără nici o greutate oriunde, unde fu înscris în a 2-a elementară: că din cate­
in toată cartea. Bucurie mai mare nu am avut hism şi aritmetică nu învăţase nimic.
in toată viaţa. Sărind prin casă am strigat tatălui Peste 4 ani i-a picat in mână o gramatică latină
meu: Tată, eu ştiu ceti! ». a lui Alvari, unde se aflau multe «radices *, adică
Profesorul de atunci Basiliu Raţiu, văzându-1 vorbe latineşti cu etimologia lor indicată nu numai
că are dor de a ceti şi cu litere latine, i-a dat în limba latină, dar şi în cea grecească. Aici a
văzut că unele litere grece seamănă cu cele ci-
rilice, fără nici un ajutor străin a învăţat a ceti
greceşte.
Având memorie colosală, piese cetite odată,
mult de două ori, le ştia de rost.
In etate de 15 ani ştia pe Horaţiu întreg, iar
cu 16 ani avea Iliada şi Odisea în degete, — deşi
pe atunci greaca de loc nu se propunea în şcoalele
de aici.
Paralel cu greaca şi latina a studiat şi limba ita­
liană, încât pe Dante îl cunoştea ca şi pe Homer
şi Horaţiu.
Când era de 12 ani a dat de un călindariu, în
care numele lunilor erau pe recto scrise cu litere
jidoveşti, iar pe verso cu de cele latine: Ianuarius
etc. A cugetat în sine: ce e scris aici latineşte,
aceea trebue să fie dincolo jidoveşte. Auzise el
din cineva, că jidovii cetesc dela dreapta spre
stânga. Atâta îndreptar i-a fost de ajuns, ca să
pună bază cetirii cu litere jidoveşti.
Cu 18 ani ajunse în seminarul teologic unde
ebraica se propunea de un profesor bun, cu nu­
mele Teodor Pop, care a tradus Psaltirea de pe
original şi a tipărit-o cu litere latine. Cu ajutorul
acestui profesor a învăţat cumsecade limba e-
vreiască, apoi mergând pe picioarele sale şi-a în­
suşit şi limba arabică, — încât întru amândouă
limbile acestea scria, ca şi româneşte.
Cu 21 ani începu cariera sa de profesor, între
împrejurări puţin favorabile: că plata lui anuală
Canonicul Timoteiu Cipariu (tablou in uleiu păstrat in sala de 160 coroane nu-i permitea nici măcar să-şi
de lectură a Bibliotecii) lumineze totdeauna chilioara dela bradul mănă­
stirii, din care cauză studiile şi le făcea, când se
prezent un elementariu român cu latine, în care putea, la lună. (« Unirea număr festiv, 24 Iunie
erau tipărite şi literele germane. Frate-său mai 1905, p. 222—223).
mare i-a arătat de vreo două ori, care literă ce Autenticitatea informaţiilor de mai sus nu va
sunet are. De aici încolo a mers de sine: că având putea fi contestată de nimeni, îndeosebi dacă
memoria distinsă, intâiu a învăţat de rost seria luăm în considerare şi următoarea mărturisire
literelor, apoi tot combinând şi numărându-le în semnată de acelaş bun cunoscător şi coleg în
carte, a învăţat a cunoaşte valoarea fiecărui semn. cărturărie: * Au trecut 60 de ani de când l-am cu­
Cetitul cu latine i-a fost apoi numai jucărie. noscut prima oară, peste 30 de ani am fost, zicând
Uşor a mers şi cunoaşterea alfabetului unguresc aşa, în atingere zilnică cu dânsul şi totdeauna am
şi nemţesc, şi cetitul în limbile acestea, întru care admirat şi admir şi azi de o parte talentul extraor­
lucru frate-său i-a fost de-ajutor. dinar al lui, de alta stăruinţa de fier ce a avut din
Tot acesta l-a introdus in declinările latineşti. frageda sa copilărie şi nu l-a părăsit nici la adânci
In etate de 7—8 ani Cipariu ştia ceti româneşte bătrâneţe •.
cu latine şi cirile, ungureşte şi nemţeşte, — ştia Ne putem uşor imagina cu ce râvnă ştia să
cântările bisericeşti şi le cânta perfect, cunoscând adune un asemenea om cărţile! Cele pe care a
şi mai multe podobii. Dela mamă-sa, care era o putut să le găsească în bibliotecile dinainte existente
ţesătoare distinsă, a învăţat lucruri femeieşti. El în Blaj repede i-au fost cunoscute şi i se păreau