Page 32 - 1932-12

62a B O A B E D E G R Â U

cerut într'o zi, cu împrumut, calul protopopesc al anului 1841 Cipariu cere Guvernului regesc al
colegului său întru dăscălie şi, sub cuvânt că nu Transilvaniei, să-i îngăduie a-şi aduce acasă dela
face decât o raită până la Sibiu, Cipariu n’a mai «Oficiul Tricensimal * din Turnu Roşu, manu­
fost văzut multe luni pe la Blaj. Ce obidă din scriptele persane, arabe şi turceşti, pe care le cum­
partea protopopului, pentru cal! Când s'a ivit părase însuş din Orient pentru studiile sale şi
totuş în lungul poenei de către Secaş, pe unde i-au fost confiscate la vama austriacă din Turnu
Roşu. Şi mai avem paşaportul No.
505 din 29 Iulie 1841, eliberat de
guvernatorul Ardealului şi semnat
de Adam RWdei, profesorului de
limbi orientale Timotheus Cipariu care
intenţiona să călătorească în Valachia,
iar de acolo la Constantinopol. Paşa­
portul poartă vizele până la Bucu­
reşti, unde expozitura austriacă cu
No. 823 din 22 August 1841 pune
viza pentru Giurgiu spre Constanti­
nopol. La 9 Septemvrie acelaş an
Timoteiu Cipariu se găsea însă tot
la Bucureşti.
Tradiţia de mai sus nu are, de si­
gur, prea mare importanţă. Rămâne
însă faptul că Cipariu avea în bi­
blioteca sa cel mai mare stoc de cărţi
şi manuscrise orientale din întreg
Ardealul, care se păstrează şi astăzi.
In Ardeal cele mai mari biblio­
teci în jumătatea întâia a secolului al
XlX-lea erau: Bruckentaliana din
Sibiu, Battyianiana din Alba-Iulia
şi Telekiana din Târgu Mureş. Fru­
moasă bibliotecă avea şi episcopia
română unită din Oradea-Mare ră­
masă după moartea episcopului Sa-
muil Vulcan. Nu vom uita nici bi­
blioteca Muzeului Transilvănean din
Cluj. Pe acestea însuş Cipariu le-a
socotit între cele vrednice de amintit.
(Arhiv p. filologie şi istorie, p. 234).
înainte de 1848—49, după cele de
mai sus, poate fi înşirată numaide­
cât biblioteca lui Timoteiu Cipariu
dela Blaj. Mărimea şi importanţa ei
pot fi apreciate considerând sfâşie­
toarea durere pe care a simţit-o pro­
prietarul ei după devastările din
anul revoluţiei ardeleneşti. In 4
Noemvrie 1848, Cipariu plecă la Si­
biu, luând cu sine 20—30 manuscrise
O pagini din manuscriptul persan „Firdusi", cu ilustraţii mai scumpe şi 2-3 cărţi tipărite, «iar
celelalte lăsându-le acasă in grija
întoarce drumul Sibiului, calul protopopului Blă- lui Dumnezeu ». In Decemvrie mai transportă la
sianu era numai piele şi oase sub povara năstruş­ Sibiu aproximativ 1000 volume. Din acestea 800
nică a unor desagi colosali, înfoiaţi cu cărţi şi cu volume i-au fost jefuite de către un «prieten »,
bucoavne ! Cipariu, slab şi el şi pârlit, îl mâna din fostul preot militar în armata lui Bem şi mai
urmă, apostoleşte, întorcându-se din cetatea lui târziu căpitan de honvezi, I. Munteanu din Sar-
Constantin de pe malurile Bosforului!... cău (jud. Bihor), care le-a transportat în Unga­
N'am putut încă verifica tradiţia care, în orice ria, creându-şi o bibliotecă celebră cu care se
caz, este caracteristică pentru foamea de cărţi a mândrea adesea.
lui Cipariu. Fapt neîndoios este însă, că în iarna Din biblioteca rămasă la Blaj insurgenţii unguri,