Page 33 - 1932-12
P. 33

ALEXANDRU LUPEANU: BIBLIOTECA CENTRALA DIN BLAJ                         633


           ostaşii  austriaci  şi  «prietenii  *,  chiar  şi  cei  din   şi  cărţile  sunt  aşezate  în  rafturile  originale,  ca
           Blaj,  i-au  mai  jăcmănit  vreo  4000  volume.  «Din   de  altfel  toate  celelalte  biblioteci,  pe  care  le-a
           toate  cărţile  nouă,  ce  mai  rămăseseră  acasă,  şi   moştenit Biblioteca Centrală.
           care  erau  aşezate  în  vreo  5  tece  şi  2  armarii,  în   Foamea  de  cărţi  a  lui  Cipariu  a  moştenit-o  în
           număr  de  vreo  4000  volume,  după  întoarcerea   deplină  măsură  ucenicul  şi  marele  său  admirator,
           mea  acasă,  în  toate  tecele  şi  armariile  amintite   vestitul  Moldovănuţ  (Ion  Micu  Moldovanu),  bunul
           nu  aflai  nici  măcar  una  foliei  De  exemplu:  în   prieten  al  Academiei  Române  şi  al  d-lui  Ion  Bianu,
          armariul  cel  mare,  care  conţinuse  singur  cel  puţin   venerabilul ei preşedinte. A îngrămădit şi acest al
           1000  volume  nouă,  în  8°  şi  alte  formate  mai  mici,
           deschizându-1  nu  aflai  decât  lard  şi  alte  victualii
           de  ale  soldaţilor  austrieci  călţunari  cari  erau  în-
           cortelaţi  în  casele  dinapoi,  unde  era  armariul,  şi    L E S 1 C O \
           unde-i  aflai  lucrând  la  ciobote,  când  intrai  prima
           oară în casă, ca să-mi vizitez păreţii despoiaţi *.  ROM.V’NESCU -LATESESCU-UNGURES-
             Continuăm tot din Cipariu:                                   CU-NEMŢESC li
             «Iar  în  casele  dinainte,  pe  masă  înaintea  unui
           lieutenant,  aflai  trei  volume:  unul  era  Hammer's              QCil I
           Redekunste  Persiens;  altul  una  liturgie  manu-   I* MAI MULŢI AUTORI, « CURSUL’ A TIU DECI, SI
           scriptă  în  trei  limbi,  greceşte,  sărbeşte  şi  româ­  MAI MULTORU AX! S’ AU LUCR ATU.
           neşte,  cu  miniaturi  elegante  in  4 ,  legată  în  piele;
                                         0
           iar  de  al  treilea  nu-mi  mai  aduc  aminte  ce  a  fost.         s £ U
           Liturgia  era  toată  lacerată!  Ce  căutau  aceste  cărţi
           pe  masa  unui  ofiţeraş?  Ce  destin  le  sta  înainte,   L E X I C O N
           dacă  veni  am  mai  târziu?  Ce  destin  vor  fi  avut
           altele  mai  înainte.  Las  să  judece  fiecine  şi  să-şi   VALACH1C0 - LATINO * HUNGARICO
           închipuiască  ce  impresiune  va  fi  făcut  aspectul
           acestor  rămăşiţe  asupra  unui  om,  care  până  aci          GERMAiNICUM
           pre  tot  anul  spenda  mai  mult  de  jumătate  din                 Otob
           veniturile  sale  pre  atari  obiecte,  ce  le  văz  acum   A n.URIBUS AUCTORIBCS DECURStJ TRIGI.YTA l.T
           cu  ochii  pradă  evenimentelor  funeste,  fără  repa-   AMFLIUS ANNORUM ELAROll ATUM EST.
           raţiune ». (Arhiv, p. 669—670).
             Amintim  că,  din  norocire,  biblioteca  pe  care  o
           cumpărase  Cipariu  dela  Aiud  şi  era  aşezată  în  4
           tece  mari,  în  podul  casei,  a  scăpat.  I-a  mai  scăpat
           şi  gazda  din  Sibiu  200  volume,  iar  dela  Munteanu
           din  Sarcău  a  scos,  cu  proces,  la  1852,  volume  112,
           din 800. Din acestea o parte cel puţin, trebue să se
           găsească  la  liceul  din  Beiuş  unde  au  ajuns  după
           moartea lui Munteanu.
             Intenţionat  am  dat  o  întindere  mai  mare  de­
           vastărilor  din  1848-49,  ca  să  se  întrevadă  măcar,
           importanţa  cărţilor  pe  care  le-a  pierdut  Cipariu
           şi  dragostea  ce  o  avea  dânsul  pentru  cărţi  şi  bi­         B ŢD D A E
           blioteca  lui.  Din  1849—1887  Cipariu  şi-a  refăcut   1  ‘E* -• .Samtilni» T^fK.-j-jţ&uc RrfUc
           fără  îndoială,  dacă  nu  valoarea,  cel  puţin  stocul             TbTT
           cărţilor,  pe  care  ni  le-a  lăsat  moştenire  cu  testa­
           ment în regulă.
             Foarte  preţioasă  achiziţie  a  făcut  Cipariu  cu   Foaia de titlu a „Lexiconului de Buda 1825, la care a lucrat
           tablele  cerate  romane  dela  Roşia  Abrudului,  pe     in cea mai mare parte cărturarii dela Blaj
           care  le  primise  dela  protopopul  Simion  Balint  şi
           asupra  cărora  a  scris  însuş  mai  multe  studii  şi   doilea  mare  bibliofil  al  Blajului  stocuri  întregi  de
           comunicări.  Ele  se  păstrează  şi  astăzi  în  Biblioteca   unice  şi  rarităţi,  pe  care  le  simţia  şi  le  cumpăra
           Centrală,  însă  după  moartea  lui  Cipariu  au  suferit   dela  orice  depărtări  sau  oricât  de  dosite  şi  de
           multe  stricăciuni.  înainte  de  ce  ar  fi  fost  predate   ascunse  ar  fi  fost.  Micu  Moldovanu  avea  predi­
           bibliotecii,  se  păstrau  înghesuite  într'un  săculeţe   lecţia  în  deosebi  pentru  tipărituri  vechi  bisericeşti
           de  hârtie  dintre  acelea  în  care  împachetează  bă­  şi  nu  este  mic  numărul  acelora  pe  care  le-a  salvat
           canii  orezul  şi  măslinele!  Acum  au  parte  de  grija   şi  pentru  «Vechea  bibliografie  românească  »  de
           cea  mai  bună  şi  sunt  ţinute  sub  lacăt,  scutite  şi   Bianu-Hodoş  şi  pentru  posteritate.  In  acest  scop
           de incendii.                                    a  iniţiat  şi  o  anchetă  oficială  prin  bisericile  arhi­
             Biblioteca lui Cipariu are raionul său aparte  episcopiei blăjene, care ne-a lăsat prima listă a tu-
   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38