Page 36 - 1932-12
P. 36
ALEXANDRU LUPEANU: BIBLIOTECA CENTRALĂ DIN BLAJ 6as
tulor tipăriturilor şi manuscriptelor ce se păstrează Ca informaţii generale despre starea actuală a
în străni şi prin podurile de biserici. Listă foarte Bibliotecii Centrale din Blaj, încrestăm că ea este
interesantă, care este cea mai grăitoare dovadă de aşezată in clădirea capitulară din faţa catedralei.
legăturile sufleteşti dintre ţinuturile de dincoace Localul a fost clădit in baza unei hotăriri a Capit-
şi de dincolo de munţi. E de prisos poate să mai lului Bobian, din 8 Februarie I9ii,şi a fost ter
amintim, că Moldovănuţ ne-a lăsat cel mai mare minată în Iulie 1912. Pe vremuri era aci casa în
număr de cărţi româneşti, aproape tot ce s'a ti care a locuit Timoteiu Cipariu şi Ion Micu Mol
părit mai de seamă între 1850—1890 la Români, dovanu, iar tradiţia susţine că într'o căsuţă care
nu numai istorie şi ştiinţă, ci şi opere literare, era în fundul curţii şi-a avut locuinţa şi George
ediţii prime. Credinciosul ucenic al lui Cipariu Şincai, când era director al Şcoalelor Naţionale
punea mare preţ pe orice însemnare şi petec de primare din Transilvania. Biblioteca centrală a
hârtie. Aduna şi punea grămada, umplându-şi început să se instaleze în noua clădire în primăvara
toate sertarele şi colţişoarele locuinţei. Abia te anului 1916, fiind bibliotecar d-1 Zenovie Pâcli-
puteai urni de hârtii şi prin cămări, prin pod, şanu, azi la Bucureşti.
prin cele mai mici unghere. La bătrâneţe, barba Biblioteca dispune de o sală mare, lungă, cu
de fuior a moşneagului se purta peste marea de piloni intermediari, unde sunt aranjate rafturile;
cărţi şi «hărţoabe » ca un impresionant stindard al are o sală de lectură şi studii, amenajată cu cele
cărturăriei româneşti. Biblioteca mai are încă o
serie întreagă de lăzi care conţin hârtiile simpati
cului mag. Rând pe rând coboară la masa de lucru
şi desvelesc atâtea momente importante din viaţa
noastră culturală, literară şi economică.
Un pios cuvânt de recunoştinţă merită aici şi
mult regretatul Mitropolit Victor Mihalyi, care
încă a îmbogăţit biblioteca dela Blaj cu multe
comori bibliografice, dintre care vom aminti nu
mai Cartea de rugăciuni, în manuscript, a lui
Gheorghe Ştefan fostul Voevod al Moldovei, mort
printre străini, în exil, în Stetinul Pomeraniei. Şi
a îmbogăţit-o cu frumoasele tece de lux şi cu le
găturile minunate ale cărţilor, pentru care subţirele
nobil maramureşan avea atâta atracţie şi plăcere.
Cu aceeaş cinste am putea să amintim şi biblio
tecile mitropoliţilor Alexandru Sterca Şuluţiu şi
Ioan Vancea, precum si cea a canonicului Augustin
Bunea, cu cărţile sale de istorie modernă, româneşti
şi străine. Actualul mitropolit Inalt-Prea-Sfinţia-Sa
Dr. Vasile Suciu, însuş bibliotecar un timp, încă
a înzestrat biblioteca centrală cu câteva rarităţi
foarte preţioase.
In afară de productele tipografice, care prezintă
un caleidoscop dintre cele mai variate, şi ca
întindere în spaţiu şi ca vechime, amintind şi
numai tiparniţele româneşti din toate ţinuturile
unde s'a cultivat vreodată acest nobil meşteşug,
biblioteca centrală dela Blaj mai cuprinde şi o
bogată secţie de arhivă, cu material în cea mai
mare parte inedit. Aici aflăm vasta corespondenţă
a lui Timoteiu Cipariu cu atâţia prieteni cărturari
din întreaga Europă, corespondenţa lui Simion
Bărnuţiu, Axente Severu, George Bariţiu, Baron
Urs de Margina, Ion Micu Moldovanu şi ale
altor cărturari şi conducători sufleteşti ai naţiei
noastre din secolul al XlX-lea şi de mai 'nainte. O pane din biblioteca Mitropolitului Ioan Vancea
E o lume întreagă aci, încuiată în însemnări şi
observaţii care vor lămuri cu timpul atâtea îm necesare, şi o anticameră, care serveşte provizor
prejurări nebuloase din istoria noastră culturală, ca muzeu bisericesc şi de etnografie. Un catalog
politică şi socială. Ele sunt păstrate cu cea mai modern, cu fişe după autori, stă la dispoziţia cer
severă grijă şi se lucrează de mulţi ani la aranjarea cetătorilor. Partea de arhivă este grupată în dosare pe
şi înregistrarea lor. chestiuni şi persoane. Mult materiale sub aranjare.
