Page 51 - 1932-12

640

C R O N I C A

Cărţi, conferinţe, 7 congrese, expoziţii
f 7 9
OMUL ŞCOALEI. — Au trecut douăzeci de ani de când o preamărire a omului, dar a fost şi o preamărire a aşezămân­
Spiru Haret a plecat, înainte de vreme, dintre noi. A fost tului. Am iubit cu toţii mai mult şcoala. Ne-am simţit mai
parc! un prilej, care numai se aştepta, al izbucnirii cuvin­ aproape de ea. Am făcut in taină oarecare legăminte.
telor de preţuire. Şcoala întreagă, dela grădinile de copii Iată cuvântul Ministrului Instrucţiei, d-1 D. Guşti, rostit
in Aula Fundaţiei Regele Carol, ca o caracte­
rizare a omului şi a operei lui:
Spiru Haret, care ne adună astăzi ca să ne
aducem aminte de el şi de ceea ce a însemnat
pentru ţară, cu prilejul împlinirii a douăzeci de
ani dela moarte, are parte de o supremă satisfac­
ţie. A fost până intr’atâta omul şcolii, încât îl
identificăm cu ea şi in fiorul pentru om simţim
fiorul pentru instituţie. Instituţia, care are o
viaţă şi o însemnătate mai mare decât a noastră,
îl poartă cu ea peste vremuri. E una din marile
lecţii de ordin cetăţenesc, pe care ne-o dă, din
panteonul oamenilor cu merite superioare ai nea­
mului nostru, profesorul şi omul de Stat Spiru
Haret.
E explicaţia acelui cult, care înconjoară aceste
personalităţi, cult care netăgăduit îl înconjoară şi
pe el. Noi nu facem astăzi altceva decât să-l
mărturisim şi să îngrijim de transmiterea lui,
întreaga şcoală românească, in numele căreia am
dreptul şi datoria să spun acest adevăr.
Trei cred că sunt caracteristicile vieţii şi activi­
tăţii lui Spiru Haret, care ni le fac, pe una şi
pe alta, atât de preţioase.
Haret aducea in viaţa publică şi in rezolvarea
problemelor şcolare o concepţie şi o metodă
ştiinţifică.
Toată pregătirea şi făptura lui erau de om
de ştiinţă pozitivă, care lucrează cu valori mate­
matice şi capătă ceva din siguranţa şi neîndu­
plecarea lor, pănă in cele mai din urmă fibre
ale fiinţei.
Nu e rar, e lucru firesc şi obişnuit, ca la
conducerea departamentului şcoalelor să fie un
om de ştiinţă. E mult mai rar, insă, ca omul de
ştiinţă să se păstreze cu aceeaş disciplină şi
obiectivitate in faţa nâvalei concretului şi să nu
se lase ispitit sau chiar dominat de metoda
biurocraticâ oportunistă.
Haret a vrut, şi în mare măsură a putut, să
împlinească această misiune pentru public şi
pănă la universitate, s'a acoperit de steaguri. Era o zi a pă­ acest deziderat înalt şi fecund pentru colegi şi iniţiaţi. Cu el
rintelui ei. Cine ne aruncă dojana că nu ştim să fim recu­ ştiinţa a dus o luptă în împrejurările cele mai grele, şi a biruit.
noscători trebuia să fie intre noi în acele zile de Decemvrie. Plecase de departe, tocmai dela stele, dela Kepler, Newton
Ar fi căpătat mai multă încredere şi şi-ar fi retras cuvintele. şi Laplace, dela Invariabilitatea marilor axe ale orbitelor
Toate ziarele şi revistele au scris pagini sau numere întregi, planetare, şi a ajuns, pe o linie continuă şi fără să se abată,
cercurile de profesori şi asociaţiile invăţătoreşti, preoţii şi la Mecanica Socială. In cea dintâiu el încearcă să descopere
femeile ortodoxe, laicii şi oficialitatea s'au întrecut să facă legile spaţiului şi să cuprindă firmamentul; in cea de a doua
această serbare a amintirii cât mai caldă şi mai a tutulor, cercetează legile societăţii şi caută să cuprindă pe om şi viaţa
postul de radio a umplut văzduhul de aceeaş veste. A fost lui In grup.