Page 60 - 1932-12

6 4 8 B O A B E D E G R Â U

mare format, după care a urmat un număr dublu! Fascicolele pentru recenzii le luam dela librăria militară din Bucureşti,
care sunt aproape volume şi concentrarea In grupe colective foarte bine aprovizionată cu noutăţile germane, şi le trimeteam
în Moldova, unui om care nu mă cunoştea şi pe care nu-1
cunoşteam. Aşa am făcut cunoştinţă, fără să ne vedem, cu
d-1 D. Guşti, preşedintele Asociaţiei».
Arhiva a încercat dela început şi a izbutit să depăşească
Asociaţia al cărei organ era. In ea urma să tipărească In în­
tâiul rând membrii, dar dela întăile numere ei n’au fost sin­
guri. In foile revistei s’au întâlnit, într’o colaborare mai largă,
oameni ai casei şi străini. Puteau secţiile Institutului să-şi
păstreze cam acelaş cadru şi câte un secretar general jurist
de literă să vegheze ca nimeni să nu pătrundă prin ruptura
vreunui articol de statut. « Arhiva» îşi deschidea primitoare
paginile. Institutul îşi căpăta aici nişte colaboratori neaşteptaţi
şi se ţinea in legătură cu oamenii de cercetare, cari, dintr'o
pricină sau alta, rămâneau in afara lui. Aceeaş metodă au ur­
mat-o şi acelaş rezultat l*au avut mai târziu, in alt domeniu,
conferinţele publice ale Institutului. Saturn gânditorul s'a în­
conjurat de un inel colorat după care ochiul îl recunoaşte in
colţul depărtat de cer unde îşi străbate încet, printre alte stele,
cercul prescris. Sunt mândru că, in tot acest timp, am fost
martor, şi nu numai martor la toată străduinţa care a dat
ţării o nouă mare publicaţie periodică. Iată, călător cu verdele
Saturn sunt şi eu!
Nu vreau să vorbesc de laudele care s’au adus « Arhivei *.
Ea e întâia noastră revistă sociologică, nu numai ca dată de
apariţie. Publicaţiile înrudite, care au pornit la drum pe ur­
mele ei, atât la Cluj cât şi la Iaşi, unele cu caracter strict uni­
versitar, iar altele de popularizare, n’au putut s’o ajungă. Ele
au ajutat-o, ca nişte puncte de reper într'o perspectivă. Au
In Gura Cheilor la Runcu-Gorj se exploatează «piatra» pentru
văzut atunci, şi cei nai puţin atenţi, cât e de înaltă şi de sin­
fabricarea varului. Această exploatare a lărgit puţin extremitatea
sudică a Cheilor. Până la cariere, cale de o sută-două de metri guratică. Au fost renume ştiinţifice care s’au născut aici şi
altele care au dat ce au avut mai bun in opera lor. Sociologi
(Începând dela capătul sudic), e un drum de care, pe sub mal.
străini, ai Americii sau ai Germaniei, ai Franţei sau ai Elveţiei,
au vorbit pentru întâia oară ţării prin
* Arhiva •. Şi când s’a crezut că ea nu mai
poate decât cel mult să se repete, s’a
arătat deodată înnoită, cum o dovedeşte
şi numărul care dă prilej acestor câteva
rânduri. Chiar învinuirea care i se
aduce e un semn al preţuirii pe care
a izbutit să şi-o câştige. Atât prietenii
cât şi neprietenii se plâng laolaltă
că revista iese la piea mari intervale.
Numărul din urmă, de o mie de pa­
gini, a fost aşteptat un an. Intâile
studii au fost date la tipar in Noem-
vrie 1931 şi revista a fost gata abia
la 15 Decemvrie 1932. Se cer credin­
cioşi, ca să aibă atâta răbdare. * Arhiva •
şi-i are!
întârzierea nu e propriu zis întâr­
ziere şi monumentalitatea nu e o
masivitate de acoperire şi cerere indi­
rectă de iertare. Insă una se leagă şi
e explicată de cealaltă. « Arhiva • n’a
fost niciodată publicaţia câtorva con­
In drum spre mormânt: mărul, crucea, praporul (Tâtaru) tribuţii întâmplătoare. De vreme ce
mai mari a celor patru numere din revistă câte ies intr’un materialul mai mult a prisosit decât a lipsit, o apariţie la
an, s'au făcut apoi tradiţie, respectată şi astăzi. Unele cărţi soroc, cele patru numere pe an in caete trimestriale, ar fi