Page 63 - 1932-12

6 5 0 B O A B E D E G R Â U

U tui semn toate acele două milioane şi jumătate nu poate de rostire a civilizaţiei contimporane şi o cerinţă populară,
nid si treaci ncbigat de seami ni a si nu lase urme. Atâţia pe care n’are nimeni nici dreptul nid putinţa să le înăbuşe.
sunt inşi şcolarii români de toate felurile cari se găsesc as tizi E ca şi cum am vrea să împiedicăm, din aceleaşi motive,
şi se vor găsi mâine şi în toate zilele anului in toate şcolile deşi in alt domeniu, pătrunderea automobilului. Mi se pare
ţârii. Ca la o singuri ridicare de bagheti, ei pot si inceapi că şi el ne costă peste două miliarde anual, care înseamnă
si cânte în aceeaş clipi, acelaş cântec, in doui şi jumitate mi­ un tribut plătit cu entusiasm industriilor străine. Pentrucă
lioane de glasuri. Iati un cor in sure si umple pământul, cel cinematograful insă reprezintă mai mult decât o simplă îm­
puţin pământul nostru românesc, şi sâ deschidă puţin şi cerul, bunătăţire materială şi ajunge o şcoală a mulţimii, nu ne e
ca si tragi in fugi cu urechea îngerii: « Nouă azi ne-a răsărit. îngăduit să rămânem nepăsători in faţa desvoltării pe care o
Domnul Iisus Hristos*... ia. De când cu filmul sonor şi vorbit, problema capătă o
Ministerul Şcoalelor se pregăteşte si trimcati un indemn înfăţişare nouă şi grabnică. Niaun popor de cultură nu mai
pentru apărarea acestor şi altor moşteniri dela Înaintaşi. Mu­ vrea să intreţie o Operă in altă limbă, şi Opera este un
zica românească s’a bucurat şi ea de învierea, care ne-a adus spectacol de lux pentru foarte puţini. Cum i se poate cere
din adâncurile neamului, o nouă literatură şi un nou suflet. să rabde la infinit un teatru pentru toţi, care la noi numai
Foarte mult ne-a venit şi aici din Ardeal şi din Banat. Cerce­ in Bucureşti are 50 de săli, umplute de câte patru, cinci ori
tări s'au făcut, cântece populare s’au cules, compoziţii pro­ pe zi, iar in toată ţara 500, când in acest teatru se vorbeşte
prii in spiritul lor s’au scris, de Români şi de străini. Gân- şi se cântă in toate graiurile pământului, afară de graiul pro­
diţi-vă ci până şi un compozitor de atât de adânci şcoală priu ? Chiar dacă poporul anonim, furat de farmec, ar răb-
apuseană cum e George Enescu, a intrat in muzici plin de da-o şi mai departe, cei cari vorbesc in numele lui nu pot
Rapsodia lui români. Vidu, Kiriac, Cucu, trecuţi dela com­ să nu-1 trezească. Trebue să ne îndreptăm spre o pro­
poziţie Ia alcătuirea de coruri, sunt a doua treaptă. Bila Bartok ducţie proprie. Suntem datori s’o punem intr'un program
şi culegătorii Arhivei fonogramicc ai Ministerului Instrucţiei, apropiat de realizări culturale. Şcoala Începuturilor, pentru
ai Societăţii Compozitorilor Români şi ai Secţiei monografice actori, scenarii şi regisură, ne-o va da străinătatea, aşa cum
a Institutului Social Român, sunt cea de-a treia. Mai lipsesc tot ea ne va da şi fondurile. Un impozit, foarte uşor de dus,
valurile de glasuri care si ia aceste Începuturi şi si le scoată le va crea. Nimeni nu va putea pretinde, nici chiar cei in­
in lume, pe toate drumurile ţării. E vorba de cele doui mi­ teresaţi, că un film, pentru care se plăteşte un milion de lei
lioane şi jumătate de şcolari, cărora le-a venit rândul. Si in­ româneşti casei producătoare, nu e in stare sâ verse, ca o
ceapi cu colindele Crăciunului! E o sărbătoare a copilului, contribuţie la crearea filmului naţional, o sumă să zicem de
cu deosebire şi parcă numai a lor. Ei pot si aibă marele rost 20.000 lei. Socotind numai 300 filme impozabile anual, prin
si facă din muzici, ceea ce a ajuns la alte popoare, o parte din lăsarea la o parte a celor culturale, s’ar ajunge la o sumă de
viaţa naţionali. Auziţi cum incepe măreaţa colindă cântată 6 milioane, realizată cu o jertfă aproape nesimţită.
de veacurile uitate: « Nouă azi ne-a răsărit. Domnul Iisus In ce priveşte a doua criză, aceea de circulaţie, ea se vă­
Hristos!». deşte foarte uşor in statistica filmului In România. De unde
in 1930 au intrat la serviciul de cenzură 1.035.890 metri de
CIFRE CULTURALE.—S'a vorbit de o indoiti criză film, in 1931, 938.450, in 1932 cantitatea a făcut un adevărat
a cinematografului: una ca formulă de artă şi prin urmare salt in scădere: 709.309. Procentul de micşorare trece de
de producţie, iar alta ca mijloc de atracţie a publicului şi 25%. Pe lângă filmele originale într’un singur exemplar, se
prin urmare de circulaţie. Cea dintâi, oricât de mare ar fi adaugă şi 277.080 metri de copii, ceeace e destul de puţin.
legătura intre amândouă, nu priveşte România, care nu e o Statistica filmului in 1932 mai deschide insă şi alte pers­
ţară de fabricare a filmului. Ea işa* plăteşte, in fiecare an, pective. După naţionalitate, in frunte stă mereu filmul ame­
străinătăţii plăcerea acestui spectacol, in formă de chirie rican cu 326.593 metri. Numaidecât după el vine filmul
a materialului artistic importat, şi de plată de aparate şi german cu 291.969 metri. In 1930 raportul era acesta: fil­
piese de maşini, cu o sumă care e foarte greu de calculat mul american 573.520 metri şi filmul german 254.486. După
precis, dar se apropie de o jumătate de miliard de lei. In înaintarea neaşteptată din 1931, filmul german ar fi trebuit
înţelesul acesta, cinematograful rămâne cel mai scump spec­ să lase cu mult in urmă pe concurentul de peste ocean.
tacol al nostru. Cel puţin jumătate din veniturile lui trec S'a întâmplat insă ceva anul trecut, nu in cererea publicu­
hotarul. Oricât ar fi crescut cinematograful cercul din care lui, d in organizarea de desfacere a producţiei germane,
se recrutează spectatorii tuturor reprezentaţiilor de teatru care a adus această surpriză. Un fapt care vorbeşte pentru
şi de concerte, scoaterea unei asemenea sume din întrebuin­ noi in folosul filmului american e că la un număr de 246
ţarea internă nu se poate să nu se răsfrângă intr’o strimto- de filme el n'a avut decât 3 respinse, cu 4500 metri, pe
rare a întreprinderilor de artă cu caracter naţional. Partea când filmul german la 180 de filme a avut 5 respinse, cu
din bugetul fiecărui individ menită anual, şi la noi şi in alte 12.039 de metri; iar, dacă punctul acesta de vedere, de po­
ţâri, trebuinţei de desfătare estetică e cam aceeaş. Dacă se liţie morală, nu convinge destul, iată şi un al doilea. Din
ia din ea prea mult pentru o singuri ramură, sufăr celelalte. totalul de filme, 625.674 de metri au fost filme de spec­
In România această turburare de repartiţie e de două ori tacol obişnuite, iar 83.635 au fost filme culturale. Din
dureroasă; ea se face in folosul unei organizări in care nu acestea filmul american singur reprezintă 55*<>97 de metri,
avem niciun "amestec. pe când filmul german, atât de aproape de el la metrajul
Până acum şi deocamdată n’avem mei o măsură de în­ total, n’are decât 15.241. E vorba in mare parte de jur­
dreptare. Ar trebui numai să fim împotriva cinematografului nalul sonor, echivalat cu filmul documentar şi cultural, in
şi să căutăm sâ-1 îngrădim, ceeace ar fi absurd. El e o formă care străluceşte Paramount, dar e vorba şi de producţia mai