Page 66 - 1932-12

C R O N I C A 653

El a avut dela întâii paşi norocul oamenilor: râvna şi entu- tase in scumpa lui urzeală, injurubiţând şi depănând firele
siasmul uşor de aprins al noului biurocrat, literatul Al. Bă- din coconii ca şofranul şi ca soarele.
dăuţă, şi priceperea tehnică şi gustul uşor de desvoltat al A dncea expoziţie de fotografii a avut ceva deosebit faţă
fotografului de rasă, moţul Vesa. Nu mai amintesc, fireşte, de celelalte. Ea a încercat nu numai să aducă noui vederi,
de înţelegerea pe care a găsit-o numaidecât la Eugen Filotti, dar să se facă regională. N'au mai fost fotografii din toată
Directorul Presei, fără care Bădâuţă ar fi continuat poate ţara, d mai ales din Haţeg şi din Munţii Apuseni. O lume
să alerge după materie pentru revista Iui şi să scoată sau de nouă, mai patriarhală şi mai spăimoasă a fast scoasă din poe-
atâtea ori sâ lase in ea greşelile de tipar ale linotipiştilor fan- nele ei înalte, cu revărsări de oi, cu răspântii de stând detu­
tezişti. Aşa, iatâ-1 astăzi pe Bucegi sau pe Retezatu, urcân- nate şi de tăuri, cu sarid dace sau cu obrazuri femeeşti de
du-şi dimenside tot mai respectabile şi aparatele şi cutiile cu lapte şi de viorele. E un pământ şi sunt nişte oameni pe cari
provizii fotografice spre locurile cu frumoasă vedere, mâine cei mai mulţi dintre noi nu l-am călcat nidodatâ. Se cunoştea
zburând prin aer cu carlinga avionului încărcată de acelaş acest lucru şi din curiozitatea stârnită in vizitatorii neobişnuit
material pentru o expoziţie la Poznan sau o expediţie înru­ de numeroşi ai Expoziţia din Sala Ileana a Cărţii româneşti.
dită la Belgrad. Călimara avea orizontul mai strimt decât Nidodatâ o expoziţie românească de fotografii n’a strâns
obiectivul fotografic şi cerneala şi-a răsplătit mai puţin cre­ atâta lume şi n’a făcut atâta vâlvă. Dela elevii de liceu şi
dinciosul decât camera obscură. Prin scrisul fără hotare el până la Capul Ţării, toţi au adus prin prezenţă şi prin cu­
rămânea român şi închis în ţară; prin fotografia strict şi vântul de înţelegere dovada marelui ei folos.
obligator naţională, omul s‘a internaţionalizat şi a ajuns tot E un semn că planul, mai de mult pus La cale, al plimbării
aşa de extern ca şi Ministerul pe care îl serveşte. Era atunci acestui fel de expoziţii şi prin alte oraşe, şi cel puţin prin
un mădular fâgâduitor al unei generaţii de scriitori şi e, in Chişinâu, Cernăuţi, Cluj şi Timişoara, trebue înfăptuit cât
noua revărsare de mânuitori de condeiu ajunşi la majorat mai repede. In deosebi, secţia Touring Clubului din Cluj
sau in preajma lui, de pe acum peste generaţii. In locul ro­ s’a arătat gata să colaboreze. Alte sodetăţi din celelalte oraşe
manelor cu privelişti sufleteşti, inseilate cu tinerească neso­ vor face cu dragă inimă acelaş lucru, pentru ca întreprinderea
cotire a legilor sufletului omenesc fără vârstă, iată prefeţele unei să nu rămână, cum nu este, numai oficială.
noui estetici a turismului, cu documentul sigur şi de oricine Ţara se cunoaşte rău pentru că nu se mişcă destul. Iată găsit
controlabil al priveliştilor pământeşti. Bădâuţă e de acum mijlocul ca s'o facem să se plimbe sub toţi ochii. Să nu-1
Înăuntrul serviciului şi una cu el ca un vierme gras de mă­ mai amânăm!