Page 68 - 1932-12

JENNY KRAFT: EDUCAŢIA POPORULUI IN OLANDA 655

In ce priveşte lecţiile in care se predau un învăţământ fost împlinită in toată ţara mai bine de un secol de cele 320
real, ele se întâlnesc în ■ > Căminele noastre» (Ons Huis), de secţii ale societăţii Het Nat van het Algemetn. O bună
mişcare care pune greutatea pe colaborarea claselor mai bine parte din conferinţe au avut ani dearândul mai mult un ca­
educate ale poporului pentru ajutarea lui spre o tot mai bună racter diletant, ele fiind ţinute de vorbitori locali, un însemnat
stare. Atunci când, înainte de sfârşitul secolului din urmă, număr din ei învăţători. Fiecare comitet de secţie era cu totul
s’a înfiinţat întâiul Cămin al poporului in Amsterdam, mul- liber să aleagă atât subiectele cât şi conferinţiarii. Starea cul­
turii în fiecare ţinut trebuia în mod necesar să apară în valoarea
conferinţelor ţinute. Dar in timpul celor 40 de ani din urmă
comitetul central al societăţii, plănuind o reînviere a sco­
purilor urmărite, a lucrat din greu la ridicarea nivelului ge­
neral al conferinţelor, mai cu seamă prin selecţia anuală a
subiectelor şi a vorbitorilor şi prin punerea lor la înde­
mână.
Cu toate că activitatea principală a Universităţilor populare
constă in organizarea de cursuri-conferinţe, ea nu înlătură
nici ţinerea de conferinţe răsleţe. Ele se ţin adesea în legă­
tură cu reprezentaţii de teatru sau de concerte, aşa încăt
participanţii le pot urmări cu mai multă uşurinţă. Aceeaş
metodă e folosită de asociaţiile al căror singur scop este să
dea o desfătare artistică membrilor (teatrală, muzicală, pla­
stică), precum şi de căminele poporului. Cursurile de conferinţe
începute de Het Nut şi de căminele poporului au ajuns pre­
ocuparea principală in activitatea Universităţilor populare,
dintre care cea dintâi a fost înfiinţată la Amsterdam în 1913
şi 21 sunt unite acum într’un oficiu central. Uniunea Uni­
versităţilor Populare. Programele dinainte se deosebesc intre
ele atât prin numărul şi felurimea subiectelor, datorită mij­
loacelor financiare avute la îndemână — in unele oraşe se
dau subvenţii din fonduri municipale locale — cât şi prin
numărul membrilor şi elevilor, după cerinţele locale şi după
starea generală culturală. Unele din aceste programe numără
până la 60 şi 80 de subiecte, împărţite in diferite scrii. Acum
mai de curând Universităţile populare împart programele
lor in două grupuri: unul pentru acei elevi a căror educaţie
a luat sfârşit cu şcoala elementară şi altul pentru aceia can

Unul din canalele pitoreşti ale Amsterdamului

ţumită unei bogate subvenţii făcută de un mare negustor
indian, doamna care a luat iniţiativa in scris şi în vorbă, Helen
Mercier, a dat însemnătate caracterului voluntar al spriji­
nului din partea conducătorilor claselor mai educate in fo­
losul fraţilor şi surorilor mai puţin fericite, cărora căminul
avea să le fie menit. In acest cămin din Amsterdam s’a lucrat
şi se lucrează foarte variat pentru vizitatori şi studenţi de am­
bele sexe, mai in vârstă şi mai tineri, lucrul pentru femei
cuprinzând cusutul, mbdele, reparaţia hainelor, bucătăria, gâ-
tirea locuinţei, îngrijirea copiilor. Se dau cursuri regulate
de fizică şi chimie, limbă, istorie şi artmetică; toate acestea
destul de elementare ca să corespundă cerinţelor unor oameni
cari n’au putut să urmeze decât cursurile şcoalelor începă­
toare. Aceste lecţii se dau în una sau două sesiuni şi se aleg
in vederea unor anumite meserii.
In legătură cu conferinţele despre tot felul de subiecte, au primit şi o educaţie complimentară; un număr de cursuri
unele ţinute cu ajutorul diapozitivelor, s’a făcut obiceiu sunt comune pentru ambele grupe.
in aceste cămine ca să aibă o conferinţă in fiecare săptămână, Nu se poate tăgădui faptul că numărul ascultătorilor cari
iar vizitatorii să puie întrebări la sfârşitul conferinţei. Cu mult urmează al doilea grup de conferinţe este in cele mai multe
înainte de înfiinţarea unui asemenea cămin pentru popor localităţi cu mult superior celui dintâiu. întrucât urmăreşte
in Olanda, sarcina ţinerii de conferinţe pentru mulţime a educaţia poporului, mişcarea de extensiune universitară se