Page 69 - 1932-12

656 B O A B E D E G R Â U

găseşte stânjeniţi de faptul ci activitatea ei nu este intr'adevăr terie au adus câteva universităţi populare la înfiinţarea de
populari. Cauza acestei experienţe nu e greu de gisit; ea sti aşa numite cluburi de lucru sau clase de discuţie, ca acelea
in caracterul inviţimântului din şcolile complimentare, care puse la cale de d-1 Albert Mansbridge, care dau bune rezul­
pini la apariţia sistemului Dalton, nu urmărea decât si pre­ tate acolo unde merg. Dar cea mai mare pane din elevi pre­
dea copiilor cetitul, scrisul şi socotitul şi o anume câtime feră să nu se încarce de niao greutate, nici de aceea a luării
de cunoştinţe generale, dar n'a căutat niciodată si deştepte de însemnări despre ce aud, şi metoda introdusă ca să li se
dea la fiecare curs un rezumat, caută să Înlăture această lipsă
personală. Atâta timp cât şcolile n’au să sufere o Întreagă
schimbare, in acelaş Înţeles, aşa incât elevii să se deprindă
să lucreze singuri la propria lor educaţie, n’are să fie cu pu­
tinţă o întoarcere a publicului dela atitudinea lui pasivă de
astăzi la una activă.
Viaţa de dub, care in general are o înrâurire de stimulare
asupra membrilor, este numai o preocupare a căminelor
poporului. Există cluburi de şah şi de table, cluburi de ex­
cursii, un club de istorie naturală, un club de fotografie,
un club de radio şi un club de discuţii; se pune la cale un
club pentru femeile lucrătoare şi soţiile de meseriaşi, cu un
caracter de educaţie. Există şi coruri şi cluburi teatrale şi
de orchestre şi în întregul lor ele au o putere de înviorare
a propriei activităţi a membrilor. Dansul şi cultivarea
jocului popular au ajuns in aceste cămine un punct de pro­
gram.
Vedere din Volendam O bună parte din timpul şi lucrul întrebuinţate de con­
ferenţiari cu pregătirea conferinţelor, in practică înseamnă
in ei simţul propnu de căutare şi dorinţa de continuare a timp şi lucru pierdut. Sunt mii de oamenii cari nu pot să
activităţii intelectuale. In afară de aceasta, sunt foarte puţine urmărească regulat conferinţele. De aceea publicarea de ma­
subiecte ştiinţifice astăzi care si poată fi urmărite firi stă­ gazine, al căror scop e răspândirea de lectură folositoare,
pânirea principiilor de căpetenie ale ştiinţelor naturale, şi ca, de pildă, de către societatea De Wereldbibliotheek, men­
fără familiarizarea cu desvoltarea istorică atât politici şi so­ ţionată cu « B». Cea din urmă formă de desvoltare a con­
cială cât şi naturală. De aceea majoritatea celor a căror in­ ferinţei e conferinţa la radio. Şi in această ramură lucrează
strucţie şcolară s’a sfârşit odată cu şcoala primară, n’au nici Het Nat van het Al gemem, care în cei din urmă 40 de ani
interes nici pregătire pentru desvoltarea cunoştinţelor ştiin­ s'a pătruns tot mai mult de desvoltarea sar cinei ei de căpe­
ţifice sau generale prin cursurile oferite, şi una din preocu­ tenie şi care, mulţumită unui număr de peste 27.000 de mem­
pările de căpetenie care va cere luarea aminte a comitetului bri, e in stare din punct de vedere financiar să lucreze pe un
olandez al Asociaţiei Internaţionale pentru educaţia poporului plan mare. Ea a colaborat la alcătuirea unei colecţii de dia­
va fi organizarea de cursuri speciale care să aducă această pozitive pentru conferinţe, care numără astăzi 25.000 de
parte a populaţiei in stare să se poată folosi intr’adevăr de pe exemplare şi se Împrumută in toată ţara. Ca mijloc de aju­
urma activităţii de extensiune universitară. Aceasta va cădea tor pentru radio se trimit scurte rezumate pe un foarte mic
in mare pane in sarcina căminelor poporului. Hei Nat şi a preţ, subscriitorilor. E prematur să se vorbească despre re­
Institutului social democrat, atât prin cursuri elementare sau zultate, dar micul ajutor care se dă, stă sub temerea că scur­
prin cluburi de cetire, aşa cum au lucrat în Amsterdam intre timea necesară la asemenea conferinţe prin radio incurajează
anii 1889—1894, înainte de deschiderea celui dintâi cămin superficialitatea, marea primejdie a mentalităţii de astăzi-
al poporului. Pregătirea adulţilor, cari n'au decât o şcoală Aducând un anumit sistem in aceste conferinţe, comitetul
elementară, ca să fie in stare să-şi insuşiască un material lui Nat speră să preîntâmpine pornirea spre superficialitate.
ştiinţific mai complicat, este mai cu seamă scopul secţiei de Trebue să amintim de publicaţia lui Het Nat, o minunată
educaţie de pe lângă bine cunoscutele uzine de lămpi elec­ revistă lunară, Volkson 1 mkktling, care aduce discuţii asupra
trice ale Societăţii Philips din Eindhoven, dar ea na fost or­ metodelor şi greutăţilor din câmpul educaţiei, in folosul cor­
ganizată până acum sistematic in altă parte. Un alt punct pului profesoral şi al conferenţiarilor.
in discuţie rămâne daltonizarea mişcării de extensiune uni­
versitară însăş, ceeace înseamnă să se facă din elevi mai mult Din Internat. Handbook Jenny Kra/t
decât nişte simpli ascultători şi să li se pună pe propriii umeri din englezeşte de Emanotl Bucafa
sarcina propriei dcsvoltări. Rapoarte şi discuţii în această ma­