Page 19 - 1933-01

V. VATAŞIANU: COLECŢIILE DE ARTA DELA INSTITUTUL DE STUDII CLASICE DIN CLUJ 17

piesele prezentând astfel o valoare muzeală foarte grijite, iar împodobirea plastică sau mai ales gra­
relativă. Trebue în schimb să menţionez colecţia vată, aproape nelipsită înainte, devine tot mai rară.
cănilor de cositor, care ne înfăţişează o importantă Cu toate acestea vasele de cositor îşi păstrează încă
lăture a artei industriale săseşti din Ardeal. Reor­ importanţa până pe la mijlocul secolului al XlX-lea
ganizând această colecţie, am avut satisfacţia să când producerea în masă, in fabrici noui organizate
constat că ea cuprinde poate cea mai completă în Sibiu şi Braşov, le devalorizează complet.
serie cu privire la produsele breslelor respective Industria vaselor de cositor stă dela început sub
din Cluj şi Braşov (circa 150 buc.), Sibiul fiind influenţa Germaniei de sud, a Austriei şi Boemiei;
excepţional de slab reprezentat. Cănile acestea de formele vaselor şi ornamentele sunt cele curente
cositor precum şi farfuriile (din care Muzeul posedă de acolo. Totuş putem distinge net atelierele din
numai o colecţie neînsemnată) înlocuiau pe vre­ Braşov de cele din Cluj şi Sibiu, care prezintă în
muri vesela de metal scump şi erau utilizate la schimb multe asemănări între ele. Canele din
anumite ocazii in locul vaselor de lemn sau de lut. Braşov sunt în genere mai masive şi mai îngrijit
De fapt, marea majoritate a acestor căni şi farfurii lucrate. Ele se disting printr’o bază înaltă şi cu pro­
poartă inscripţii ocazionale, arătând că au fost filuri foarte arcuite, in vreme ce canele din Cluj
donate cu ocazii solemne. Astfel de ocazii se pre­ şi Sibiu au baza mult mai simplu profilată, fie
zentau când se sărbătorea în sânul vreunei corpo­ înaltă, fie dimpotrivă turtită, dar prezentând în­
raţii vreun eveniment mai important sau se donau totdeauna o curbă lină, aproape imperceptibilă.
de către calfe starostelui breslei cu prilejul vreunei Mânerele îngrijit lucrate şi masive sunt de ase­
aniversări. Alte ori aflăm din inscripţie că farfuria menea o caracteristică specifică pentru atelierele
sau cana respectivă fusese dar de nuntă şi a. m. d. braşovene, terminându-se de obiceiu voluta de jos
Dar nici principii ardeleni nu refuzau asemenea cu o plachetă tăiată în formă de pajură. Lunga
daruri ce to se ofereau de câte ori vizitau unul din listă de monograme a meşterilor, precum şi frec­
municipii, după cum dovedeşte seria destul de venţa datelor gravate pe căni, ar permite unui
numeroasă a cănilor care poartă pe capac, într’un cercetător să arunce lumină mai precisă asupra
medalion, figura în relief a principelui respectiv evoluţiei acestei meserii din oraşele săseşti din
împreună cu data ofertei. Industria acestor vase de Ardeal, şi poate ar reuşi chiar să desprindă câteva
cositor a înflorit in Ardeal în secolul al XVI-lea şi individualităţi, despre care azi nu ştim mai mult
XVII-lea, de când datează şi cele mai frumoase decât numele şi una sau două date cronologice,
exemplare; în secolul al XVlII-lea decadenţa e sau poate şi numai câteva iniţiale.
completă, formele pierd puritatea şi proporţiile în­
Cluj VIRGIL VĂTÂŞIANU

Predela altarului din Şumuleu