Page 20 - 1933-01

i8

Medalia comemorativi dela împlinirea a 50 de ani de viaţi a Societăţii Regale Române de Geografie

SOCIETATEA REGALA ROMÂNĂ DE GEOGRAFIE

Societatea Regală Română de Geografie a fost sificare şi expunere sintetică a materialului carac­
întemeiată la 15 Iunie 1875 şi recunoscută persoană teristică nu numai vârstei mai înaintate a unei
morală şi juridică şi instituţie de utilitate publică asociaţii, ci şi fazei de maturitate la care azi abia
în anul 1897. tinde să ajungă complexa ştiinţă geografică.
Prilejul întemeierii acestei societăţi a fost dat Dintre toate aceste iniţiative, înţelept călăuzite de
de o adresă a Societăţii Geografice din Paris care preşedintele activ şi protectorul societăţii, Domni­
invita România să participe la congresul de geo­ torul şi mai apoi Regele Carol I, în special cu urmă­
grafie din acel oraş. Ministrul cultelor şi instrucţiei toarele se poate făli şi azi Societatea geografică:
de pe atunci, Ti tu Maiorescu, provocând o con­ 1. Harta topografică realizată mai târziu de Ser­
sfătuire pentru a se discuta răspunsul ce urma să viciul Geografic al Armatei.
se dea invitaţiei primite, profesorul Ureche fu so­ 2. Atenţia deosebită dată învăţământului geo­
licitat să elaboreze primul proiect de statut al unei grafic în licee şi Universitate (Societatea geografică
societăţi geografice. Discutat in mai multe şedinţe, îşi are partea ei de contribuţie necontestată în
acest proiect a devenit textul definitiv citit la susţinerea la studii în străinătate a primului pro­
întrunirea dela 15 Iunie 1875 la care a participat, fesor de geografie dela Universitatea din Bucureşti
sub prezidenţia activă a Domnitorului Carol I, şi mai târziu a doi din elevii acestuia, actualii ti­
31 din cei 77 membri fondatori. tulari ai catedrelor de geografie fizică dela univer­
La data întemeierii, Societatea Geografică a putut sităţile din Bucureşti şi Cernăuţi).
fi concepută ca o instituţie care avea să înfăţişeze 3. Sugestiile pentru întemeierea institutelor, geo­
în întregimea ei, complexa problemă a pământului logic şi meteorologic.
şi poporului românesc. Niciuna din institutele sau 4. Lupta pentru înfiinţarea cadastrului, începută
societăţile care-şi împart azi, pe specialităţi, dife­ de generalul Brătianu şi încă de actualitate astăzi.
ritele domenii de cercetare sau reprezentare a 5. încurajarea răspândirii cunoştinţelor geogra­
realităţilor geografice, nu existau la acea vreme: fice privitoare la România prin concursuri între
nici Institutul Geografic al Armatei, nici Institutul elevii şcoalelor secundare, publicarea dicţionarelor
Meteorologic, nici Institutul Geologic, nici Socie­ geografice, conferinţe bianuale cu prilejul adună­
tatea de Ştiinţe din Bucureşti, nici măcar catedra rilor generale ale Societăţii, publicarea Buletinului
de geografie dela Universitatea din Capitală. astăzi ajuns la tomul 51, patronarea tuturor for­
Ne apare astfel foarte naturală prima organizare melor de activitate cu caracter geografic: ajutoare
a Societăţii Geografice pe secţii: matematică, astro­ de studii, premii, încurajarea exploatărilor geo­
nomică, fizicală, zoologică, botanică, mineralogică, grafice din ţară şi din străinătate.
geologică, etnografică şi arheologică. Ne apar de
asemenea fireşti iniţiativele foarte variate, fiecare Evoluţia Societăţii Geografice a urmat linia mai
membru aducând în tânăra societate, preocupările tuturor societăţilor similare din străinătate. Aca-
propriei sale specialităţi fără acea selecţionare, cla­ parantă şi empirică în prima ei fază, ea s'a resimţit