Page 22 - 1933-01

B O A B E D E G R Â U

preocupare şi a şi găsit persoanele care să se ocupe Tot în acest timp, în fine, exploratorii români în
de înfăptuirea ideii. străinătate referă, prin scrisori sau conferinţe,
In aceeaş epocă, şedinţele Societăţii Geografice, asupra rezultatelor expediţiei lor: Ghica-Comăneşti:
In Ţara Somalilor; B. G. Assan:
Călătorie în regiunile polare nor­
dice şi Călătorie împrejurul Pă­
mântului; Th. Burada: Călătorii
la Românii de peste hotare; Em.
Racoviţă: Expediţia antartică bel­
giană la care autorul luase parte ca
naturalist al expediţiei; Popper.
Scrisori privitoare la explorarea
insulelor Ţara Focului; 5. Ple-
niceanu: Asupra statului indepen­
dent Congo.
După publicarea dicţionarelor
geografice, activitatea societăţii
s’a concentrat asupra şedinţelor
generale cu conferinţe ţinute de
toţi iubitorii de geografie şi de
primii geografi formaţi la Univer­
sitatea din Bucureşti. Rolul ace­
stora din urmă avea să prindă din
ce în ce mai mult loc.
Intr'adevăr, după spaţiul de timp
în care societatea, condusă efectiv
de Ştefan Hepites şi Sabba Ştefă-
Colentina la ieşirea din lacul Mcgaşoaia nescu, şi-a sporit la câteva mii nu­
mărul membrilor săi activi, iar
solemne prin participarea neîntreruptă a preşe­ Buletinul a fost — cu o întrerupere de câţiva
dintelui ei activ, dar şi prin spiritul mai protocolar ani — redactat, scris sau compilat de răposatul
al unor vremuri necolorate încă de
excesivă democraţie, au fost ani­
mate de foarte interesante şi foarte
variate comunicări, iar Buletinul
a publicat unele lucrări de impor­
tanţă deosebită. Intr'adevăr, în
acest timp, inginerul Alimânişteanu
relatează rezultatele sondajului din
Bărăgan; generalul Brăticuiu face
diferite comunicări şi publică, în
Buletin, articole şi note privi­
toare la harta, cadastrul şi Atla­
sul României; D. Grecescu dă Flora
medicală a României; profesorul
Emm. de Martoruie începe colabo­
rarea sa preţioasă (Sur la periode
glaciaire dans Ies Carpathes meri-
dionnales, Recherches sur la di-
stribution de la population en Va-
lachie etc.); profesorul S. Mehe­
dinţi face să apară primele lămuriri
asupra obiectului şi metodei geo­
grafiei moderne (Locul geografiei
între ştiinţe) şi începe acţiunea de în­ Lacul Mogoşoaia, cu palatul brâncovenesc
drumare a reformei învăţământului
geografic la noi (Studiul geografiei în învăţământul director al Institutului Meteorologic Central, se
secundar); Eugene Pittard dă la iveală unele din poate vorbi de o nouă fază în care Societatea
cercetările sale antropologice privitoare la Ro­ Geografică tinde către o specializare raţională în
mâni, etc. limitele indicate de scopul iniţial urmărit de ea: