Page 24 - 1933-01

22 b o a b e d e g r â u

deosebită dată Buletinului societăţii, care capătă hâilescu: Vlăsia şi Mostiştea, 1924; G. Năstase:
acum un caracter mai ştiinţific şi este încadrat mai Peuce, 1932; N. Lupu: Bazinul Dărmăneştilor,
precis în limitele disciplinei geografice. Lucrul e 1932); apoi studiile d-lor: C. Brătescu asupra Do-
datorit, fără îndoială, aportului foarte însemnat al brogii şi regiunii Dunării de Jos; G. Vălsan asupra
universităţilor, precum şi concursului pe care îl câmpiei Dunării de Jos şi a Porţilor de Fier; Mihai
dau profesorii de geografie de pretutindeni şi spe- David şi Vintilă Mihăilescu asupra podişului Mol­
dovenesc; St. Manciulea asupra Transilvaniei şi
Câmpiei Tisei; T. Porucic asupra reliefului Basa­
rabiei; numeroase cercetări, conferinţe, comunicări,
note, recenzii asupra diferitelor regiuni sau asupra
României întregi datorite d-lor: Emm. de Martonne,
Eugene Pittard, Robert Fieheux, G. Vergez-Tricorn;
Al. P. Arbore, C. Brătescu, Râul Călinescu, Ion
Conea, P. Enculescu, G. I. Gorciu, lonescu-Dobro-
geanu, I. Iordan, inginer D. Leonida, St. Manciulea,
S. Mehedinţi, Vintilă Mihăilescu, V. Morfei, G.
Năstase, Enric Oteteleşanu, general Sc. Panaitescu,
general Ion Pavelescu, Zaharia Panţu, N. A. Popp,
Mara N. Popp, Iulian Rick, G. Vălsan, I. Vidraşcu,
precum şi unei serii întregi de tineri absolvenţi sau
licenţiaţi ai universităţilor din Bucureşti şi Iaşi.
Faţă de modicitatea fondurilor puse la dispoziţia
facultăţilor mai ales după războiu, Buletinul Societă­
ţii geografice ajunge astfel aproape singura publi­
caţie de specialitate în care se poate afirma munca
desfăşurată în seminariile geografice universitare,
un fel de tribună geografică la care colaborează
cercetătorii tuturor provinciilor.
începutul acestei colaborări de după războiu, îl
face profesorul M. David dela Iaşi cu studiul său
asupra Podişului Sarmatic al Moldovei, urmat mai
apoi de alte două cercetări de geografie fizică
(Regiunea Codrilor Bâcului faţă de podişul Mol­
dovenesc; Relieful regiunii Subcarpatice din di­
strictele Neamţ şi Bacău). Tot Iaşii ne-au trimis
lucrările de geografie istorică ale d-lui conferenţiar
G. Năstase asupra Hotarului lui Halii Paşa şi
asupra Insulei Peuce; monografia încă în curs de
publicare asupra depresiunii Jijiei datorită d-lui
profesor Iulian Rick; în fine notele modeste, dar
substanţiale ale d-lui Victor Tuf eseu. Cernăuţii con­
tinuă să fie reprezentaţi prin cercetările d-lui C.
Brătescu (Dacia şi Moesia la Ptolemeu; Terasele
dela Sudac de Andrusov). In afara câtorva infor­
Milul dunărean calea ros dela Hârţova maţii şi a descrierii Coastei de Argint de G.
Vălsan, lipseşte însă colaborarea Clujului, dar nu
cialiştii în ramuri înrudite cu geografia. Mulţumită şi a Transilvaniei (Ştefan Manciulea: Contribuţiuni
numeroşilor săi colaboratori, Buletinul poate da la studiul şesului Tisei; Infiltraţii de populaţie
azi cuvenita desvoltare tuturor capitolelor indicate străină în Banat; Bazinul Trăscăului; Sate şi Sălaşe
în statute: procese-verbale ale şedinţelor şi actele în şesul Tisei; Un geograf ardelean: Ion Rusu;
societăţii; lucrări originale asupra tuturor ramu­ P. Suciu: Oraşe din Apusul Carpaţilor). Absenţa
rilor ştiinţelor geografice; traduceri, rezumate sau se datoreşte însă unui fapt îmbucurător: desvol-
reproduceri din lucrări publicate în străinătate; tarea Institutului Geografic din Cluj, care, pre­
o cronică de fapte geografice; lucrări didactice şi văzut cu sumele necesare, publică un frumos
pedagogice; o bibliografie geografică. anuar. Cum era şi firesc, nu putea lipsi concursul
Intr’adevăr, în afară de teza prof. V. Meruţiu Universităţii din Bucureşti. Au colaborat: S. Me­
asupra munţilor Rodnei apărută mai de mult (în hedinţi: Dacia pontică şi Dacia Carpatică. Secre­
1908), între 1915—1932, Buletinul publică cinci tarul de redacţie al Buletinului, care, pe lângă
teze de doctorat: (G. Vălsan: Câmpia Română, câteva sute de note, comunicări, referate, recenzii,
1915; C. Brătescu: Delta Dunării; Vintilă Mi- a contribuit şi cu următoarele cercetări mai în-