Page 25 - 1933-01

VINTILA MIHAILESCU: SOCIETATEA REGALA ROMANA DE GEOGRAFIE 33

tinse: Oraşul Călăraşi; Două momente din înain­ dintr’o parte în alta a Dunării, peste balta Ialo-
tarea arăturilor pe Bărăgan; Contribuţiuni la stu­ miţei; Enric Oteteleşanu: Meteorologia şi agricul­
diul populaţiei şi aşezărilor omeneşti din Câmpia tura cu privire specială la România; T. Porucic:
Română între 1850—1899; Câteva observaţii asupra Relieful teritoriului dintre Prut şi Nistru; 7. Vi-
Românilor din Secuime; Infiltraţia ruteană în draşcu: Braţul Chilia, etc.
Nordul Moldovei; Vlăsia şi Mostiştea; O hartă a Alături însă de atenţia firească acordată publica­
aşezărilor rurale din România; Podişul înalt din ţiilor societăţii, s’a relevat încă de mult necesitatea
Vestul Botoşanilor: Marile Regiuni morfologice imperioasă de a se reflecta şi asupra altor mijloace
ale României; Diviziunile Carpaţilor Răsăriteni; de extindere şi intensificare a activităţii acestei
Ion Conea, cu largă contribuţie la Cronica Buleti­ instituţii de utilitate publică. Acţiunea de cunoa­
nului şi lucrările: Excursia din Dobrogea a misiunii ştere a ţării noastre şi a străinătăţii întreprinsă de
poloneze Sawicki; Studiul geografic al castanilor societăţile de turism, direcţia propagandei, revistele
buni din Oltenia; Aşezările omeneşti în depresiunea regionale, etc. justifică si mai mult, prin emulaţie,
subcarpatică Olteană; Câteva chestiuni de topo­ dorinţa membrilor societăţii geografice de a căuta
nimie; Tismana; Niculae A. Popp, în afara parti­ şi a găsi un cât mai mare supliment de mijloace,
cipării la cronică: Valea Prahovei între Predeal şi care pe de o parte să facă mai activă şi mai cuno­
Floreşti; O ţară ospitalieră: Albania; Minoritatea scută societatea noastră, pe de alta să reprezinte o
albaneză din Jugoslavia; Râul Călinescu publică mai completă şi mai efectivă îndeplinire a scopului
probleme de biogeografie: Metoda geografică în principal fixat de statute.
cercetările biologice; Repartiţia dihorului de stepă Care pot fi aceste mai numeroase şi mai intense
în România; Ion Roşea dă numeroase şi variate forme de muncă menite să sporească interesul
note şi recenzii; în fine o serie întreagă de lucrări pentru opera Societăţii Geografice? Ele au fost in­
susţinute în seminarul de geografie generală au dicate, în diferite timpuri de membrii acesteia.
văzut lumina tiparului tot in Buletinele de după Vom cita câteva din aceste mijloace care ni se par
războiu : N. Plopşor: Bordeiul în Oltenia; R. Vulpe: realizabile: cicluri de conferinţe publice cu interes
Bărăganul în Antichitate; E. Zaharescu: Judeţul geografic general sau naţional; o bibliotecă de
Saac; Căpitan Ilie Dumitrescu Năsturel: Interpre­ popularizare a noţiunilor de geografie generală şi
tarea fotografiei aeriene din punct de vedere geo­ de cunoaştere, sub forma descrierii controlate, a
grafic; Valentina Ionescu şi Constanţa Florescu: pământului şi poporului românesc, un mic atlas de
Alimentarea oraşului Bucureşti cu lapte şi derivate buzunar cu informaţii geografice, economice şi date
in anul 1928; Marius Ţigoiu: Desvoltarea oraşului statistice în felul celui publicat de • Istituto geo-
Constanţa; Afara N. Popp: Confesiunile Albaneze; grafico de Agostini » ajuns acum la al 30-lea an
Aurora Capşa: Plutăritul pe Bi­
striţa; Maria V. Popa: Hinter­
landul Galaţilor, etc.
In fine, ar fi nedrept să nu
relevăm că şi în epoca de după
războiu, alături de colaborarea re­
gulată a geografilor legaţi mai mult
de universităţi, societatea noastră
continuă să se bucure de pre­
ţiosul concurs atât al unor geo­
grafi străini, cât şi al specialişti­
lor din ramurile înrudite cu Geo­
grafia: Emm. de Martonne: La
Roumanie nouvelle dans la nou-
velle Europe; Robert Ficheux:
Paysage de France et de Rou-
manie; Eugene Pittard: L’indice
c^phalique en Roumanie; Al. P.
Arbore: însemnătatea cercetărilor
geografice pentru cunoaşterea po­
porului român; 7. C. Bădlă: Ho­ Vilcovul
tarul de Apus al Moldovei; P.
Enculescu: Progresele cunoştinţelor noastre cu pri­ (fireşte, ne gândim la un atlas care să privească în
vire la biosfera vegetală în România; N. Istrate: primul rând, România); cel puţin o excursie pe
Statistica naţionalităţilor; D. Leonida: Perspectivele an cu membrii societăţii, etc.
economice legate de valea Bistriţei Moldovene; Găsim înaltul îndemn şi iniţiativa acestei lărgiri
L. Mrazec: Origina reliefului tectonic major al glo­ şi intensificări a activităţii Societăţii Geografice, în
bului terestru; Victor Morfei: Infiltrări româneşti cuvântarea pronunţată de regretatul ei preşedinte