Page 29 - 1933-01

MARIA GOLESCU: BISERICA DIN VIOREŞTI *7

care ai sfărâmat cu naşterea ta încuietoarea iadului. sub cele trei rânduri de zimţi mărunţi, tot în săpă­
Dinu zugravu 18(0)2 ». Numele celorlalţi zugravi tură şi deasemeni zugrăviţi, cari ţin loc de cornişă.
din Cociobei le găsim în pomelnicul din proscomi- Acoperişul este de şindrilă cu straşină lată;
die: Manolea, Costandin (Dinu), Gheorghe, 1802. de-asupra naosului se ridică o turlă mică de lemn
Acest lucru ne interesează cu deosebire indicându- datorită reparaţiei dela 1908, căci la origină bi­
ne zugravii dela Vioreşti, unde nu am putut găsi serica n’avea turlă.
nici un nume, inscripţiile fiind pro­
babil distruse la reparaţie.
Stilul picturii interioare dela Vioreşti
este acelaş, coloritul unde predomină
verdele, figurile îndesate, ornamentele
din jurul medalioanelor din bolţile na­
vei se aseamănă cu cele dela Cociobei.
Dar să trecem mai repede la des­
crierea pe din afară a bisericii din
Vioreşti, care numai prin exterior se
deosebeşte de bisericuţele din acea
vreme înălţate de boerinaşi, de preoţi,
de moşneni, uneori chiar de haiduci *).
Soclul înalt se termină printr’o bandă
lată mai în relief, zugrăvită cu obiş­
nuitul motiv de triunghiuri roşii al­
ternând cu triunghiuri cenuşii.
Ferestrele au fost lărgite când s'au
astupat arcadele pridvorului, distru-
gându-se astfel o inscripţie şi parte
din ornamentaţie.
Brâul, destul de sus aşezat, face
un cot şi se ridică şi mai mult în Deasupra intrării în biserica dela Vioreşti
dreptul vechiului pridvor; este al­
cătuit dintr'un ciubuc grosolan modelat între Intre brâu şi cornişă se desfăşoară friza de cti­
două rânduri de zimţi în săpătură, cei din rândul tori reprezentaţi câte doi sau izolat, în picioare
inferior fiind ceva mai mari. Ciubucul este îm­ sau călare. Exteriorul bisericii nu a fost atins decât
podobit cu «rinceau-ri» roşii alternând cu «rin- în dreptul ferestrelor şi la pridvor, foarte rar pe
alocuri unde a căzut tencuiala — peste pictură nu
s'a revenit de fel.
Intre brâu şi soclu se mai vede o decoraţie de
mari cercuri roşii înconjurate de încolăciri vegetale.
Pe faţadă, de-asupra celor trei arcade astupate,
de o parte şi de alta a hramului care, după cum
am spus la citirea pisaniei, reprezintă ♦ Intrarea
în veac a Fecioarei » sau Vovedenia, sunt zugră­
viţi sfinţii cavaleri Gheorghe şi Dimitrie.
Prima scenă vădeşte un mare simţ al decora­
ţiei, o delicateţe şi un talent narativ care lipsesc
în interior. Talia mlădioasă a domniţei care trage
după sine balaurul răpus de sfântul Gheorghe,
pare oprită în mijlocul executării unui dans ri­
tual. S'ar crede că zugravul i-a dat o importanţă
precumpănitoare faţă de celelalte scene, şi ne pu­
tem pune întrebarea dacă aceasta nu ar fi dato­
rită faptului că zugrăvea pe patronul său? Sem­
Ctitorii dela Urşani nul, care de obiceiu întovărăşeşte iscălitura zu­
gravilor aflat la Turceşti de o parte si de alta a
ceau-ri » cenuşii, iar zimţii sunt zugrăviţi cu roşu, hramului, sub sf. Gheorghe şi sub st. Dumitru,
ocru şi albastru cenuşiu. fără altă menţiune de nume, dovedeşte că unii
Sub brâu, un motiv de semi-cercuri punctate zugravi erau deprinşi a-şi reprezenta patronii ală­
alternând cu ciucuri, în roşu. Regăsim acest motiv turi de hram, şi am putea conchide că numele
zugravului care a executat hramul, sfinţii cavaleri
*) Bis. din Strichineşti, Vâlcea. Cf. Dicf. Geogr. al judeţului. şi friza din jurul bisericii, se numea Gheorghe,