Page 3 - 1933-01

06o

Şt. Luchian: Bucătirie mânistireasci (pa»tel)

COLECŢIILE DE ARTÂ DELA INSTITUTUL DE STUDII
/ CLASICE DIN CLUJ

$ A) Pinacoteca « Virgil Cioflcc *. Înfiinţarea Pina­ în aspectul etnic al oraşului, sau cu alte cuvinte
cotecii * Virgil Cioflec » în Quj, adică în centrul atâta fluctuaţie, încât numai artificialitatea înte­
cultural al Ardealului, a fost şi va rămâne de o meierii şi artificialitatea desvoltării ne pot da ex­
importanţă educativă nepreţuită, fiindcă prin plicaţia acestor stranii transformări. O asemenea
această instituţie s’a pus la îndemână tineretului înfăţişare nestatornică din punct de vedere etnic e
nostru o tradiţie artistică românească de cea mai caracterul tutulor aşezărilor întemeiate de popoare,
înaltă calitate, lucru ce lipsea cu desăvârşire in care într’o regiune dată nu au tradiţie, nu sunt
acest oraş, unde, în decursul ultimei sute de ani, băştinaşe şi nu se pot menţine decât atâta cât
bântuise cea mai necruţătoare campanie de ma­ zidurile de cetate şi hrisoavele domneşti le garan­
ghiarizare. Pentru a ne da seamă complet de artifi­ tează, fie în timp de războiu, fie în timp de pace,
cialitatea acestui oraş, devenit prin excelenţă ma­ izolarea de populaţia din împrejurimi. Zidurile de
ghiar în mijlocul Ardealului românesc, fiind aşezat cetate din jurul Clujului au fost nevoite de mult
intre Munţii Apuseni şi între centrele vechi româ­ să deschidă porţile, iar ziua de i Decemvrie 1918
neşti, cum sunt Feleacul, Nicula şi Cetatea Ciceului, a desfiinţat şi puterea hrisoavelor şi legilor, care
e suficient să ne amintim istoria Clujului şi schim- barau drumul din ţinuturile Clujului spre oraş. Şi
bătoarea lui înfăţişare naţională: întemeierea lui de e uimitor rezultatul ce s’a produs în ultimii 14 ani,
către Saşi, pătrunderea lentă a elementului ma­ în cari — poate pentru prima dată în istoria Clu­
ghiar începând cu secolul al XV-lea, reprezentat jului — nu a intervenit nici o putere organizată,
la început exclusiv prin negustori şi meşteşugari, spre a abate mersul firesc al evoluţiei. Rădăcinile
aşezarea primilor nobili maghiari în oraş în jumă­ însetate ale acestui oraş, care se alimentase până
tatea a doua a secolului al XVII-lea şi aşezarea acum ca o plantă de seră in ghiveciul strâmt, s’au
primelor familii evreeşti in ultimele decenii ale destins deodată în solul neîngrădit din jurul lui
secolului al XVIII-lea, iar apoi maghiarizarea si au supt şi au inspirat din plin seva solului arde­
aproape completă şi — în funqie de aceasta — lean, românesc. Azi viaţa Clujului, care cu 15
evreizarea oraşului în cursul secolului al XlX-lea. ani înainte era încă constrânsă să refuze tot ce
Iată în câteva trăsături atâtea transformări radicale nu era unguresc, poartă un caracter românesc
VNMae» » ***
SALA DE LECIUttA