Page 31 - 1933-01
P. 31
MARIA GOLESCU BISERICA DIN V10RESTI 3Q
lângă vătaf să vegheze la buna pază a plaiului şi 1790 )* al cărui prototip trebue să fi fost cu
l
1
să «bată războiu cu hoţii* ). Era firesc, odată noscut mai multor copişti.
Atribuim această înrâurire Alexandriei, calul dela
Turceşti propunându-ne soluţia enigmei rostului
acestor cai ce stau de strajă în imediata apropiere
a pridvorului, uneori deasupra chenarului ace
stuia, pe peretele de miazăzi, acolo unde în tindă
se reprezintă «văpaia de foc**) cu toate caznele
iadului din care se desprinde Alexandru *) între
împăraţii Kyr, Por, Darie, Nabucodonosor sau
Ţar August ). Tălmăcirea acestei reprezentări se
4
impune dela sine dacă ne amintim că in locali
zarea română a Alexandriei, Ducipal *) va necheza
cu atâta putere, încât se va cutremura pământul
de va ieşi din ţâţâni, şi atunci se va întâlni cu
Alexandru care va încăleca pe el ca să intre îm
preună în raiu •).
Inscripţia dela Turceşti risipeşte orice umbră
de îndoială. Peste calul roşu desemnat cu multă
stângăcie citim în caractere chirilice «Ducipal ».
Pe acest cal înşeuat îl găsim săpat şi pe crucile
din vechile cimitire olteneşti, la Brâncoveni de
pildă. Acelaş rost vor fi având şi capetele de cal
ce încadrează fântânile, dedicate şi ele morţilor,
pe care sunt înşirate pomelnicele.
Intrarea bisericii din Urşani
admisă hotărîrea de a reprezenta pe toţi ctitorii
in exterior, să-i figureze călare după cum o cerea
insăş dregătoria lor. Credem insă că fără existenţa
obiceiului, care se impusese in mai toată Oltenia
la epoca aceea, de a zugrăvi calul înşeuat, dar fără
călăreţ pe biserică, cum de pildă se putea vedea
până anul trecut pe biserica din Oteteliş (1774)
sau în fragmentul de frescă reprezentând coama
şi gâtul unui cal, în tovărăşia unor litere chirilice
fără sens, la mănăstirea Jitianu înainte de restau
rare *), sau pe biserica din Şuteşti de pe drumul
Drăgăşanilor, la Godeni, Gorj, etc. şi fără în Intrarea bisericii din Turceşti
râurirea vreunui manuscris ilustrat al Alexandriei
care putea fi purtat alături de erminie cu tot ma
terialul necesar zugrăvirii, meşterul necunoscut ') N. lorga. An. Ac. Rom. XXXVI, mem. secţ. bt. Notim
nu ar fi avut îndrăsneala să introducă această că acest ms. a fost copiat la Iaşi, prototipul venind probabil
temă nouă în decoraţie. din Rusia, ceeace ar da indicaţii in ce priveşte stilul.
*) Epitaf din Colecţia Mon. Ist. Craiova.
De altminteri, atât caii cât şi felul cum sunt *) N. Cartojan semnalează o icoană şi 2 biserici in Mun
aşezaţi călăreţii dela Vioreşti, corespund întoc tenia de tipul ce-1 vom numi Alexandria, în Cărţile pop. in
mai stilului ilustraţiilor din Ms. A. R. 869 din
lit. rom., pag. 226.
4 ) Biserica din'Mileşti, Vălcea.
*) Id., voi. VII, . 557. 6 ) Zanne, Prov., rom., voi- VI, 108.
P
*) (D) udp (al). •) Cartojan, Ibidem, pag. 227.
