Page 50 - 1933-01

48

C R O N I C A

Cărţi, conferinţe, congrese, expoziţii
ioo DE ANI DE PUBLICAŢIE OFICIALĂ. — « Moni­ mează o prefaţă, destul de incătărămatâ. I se văd epoleţii.
torul Oficial * e in sărbătoare. S'a împlinit un secol de când Are tonul sigur de sine, scurt şi peremtoriu al oficialităţii.
apare, însoţind, oglindind şi simbolizând viaţa de Stat modern Ascultaţi: « In existenţa unei instituţiuni de Sut împlinirea
a României. E in acelaş timp cea mai veche publicaţie pe­ a o sută de ani nu poate să constitue un eveniment atunci când
riodică pe care o avem. Dela acel 8 Decemvrie 1832 al în­ Statul respectiv are, la rândul lui, o existenţă multi-seculară.
ceputului, Monitorul a ieşit fără întrerupere până astăzi. Dar intr’un Sut care nu are o stare civilă prea veche, cente­
Volumele lui, încărcate de un material documentar fără pe- narul unei instituţiuni constitue un eveniment de primul
ordin *. Nu e bine ? « Intr’un Stat care nu are o stare civilă
prea veche *. E stilul care ar fi plăcut lui Stendhal.
Vine acum chipul Marelui Voevod, într’o uniformă care
trebuc să fie de elev al becului dela Dealul. E ca un semnal.
MONITORUL Numaidecât începe textul. Inginerul A. D. Bunescu, urmaşul
după o sută de ani al lui Eliad, scrie despre « Monitorul Oficial •
O F I C I A L 1832—1932, cu o informaţie migăloasă care învie trecutele
vremi şi figuri. Iată pe Marele Ban Gheorghe Iordache Fib-
pescu, in işbcul de boer divanit, pe generalul Kiselev, pbn
de fireturi şi de decoraţii, trist sub ochelarii daţi pe după
urechi, şi iată pe Ebad, pletos, dar cu mustaţa tunsă şi cu
haina încheiată până la gât, de tribun. După el se înşiră cei
doi domni al Regulamentului Organic, Alexandru Dimitrie
Ghica, in uniforma şi înfăţişarea de ofiţer rus, şi Gheorghe
Bibescu, decorativ şi subţire. Intre coloane, draperii, jeţuri,
cu mantie albă pe umeri şi cu câciuliţă cu surguciu pe o ureche,
şi apare Barbu Dimitrie Ştirbei, cu ochii man şi cu sprâncene
de femee. Nu lipsesc figurile celor din urmă prim-miniştri,
I. I. C. Brâtianu, mareşal Al. Averescu, Vintilâ Brătianu,
Iuliu Maniu, Nicolae Iorga, alături de câţiva miniştri de
Finanţe şi Interne, I. G. Duca, G. G. Mironescu, Virgil
Madgearu, Mihail Popovid, C. Argetoianu. Dintr'o diagramă
de tiraj, începând dela 1900, se vede că Desbaterile, de pildă,
ieşeau la 1900 in 2000 de exemplare, sporeau in 1904 la 2200,
erau la 1908 din nou 2000, ca să scadă in 1910 la 1800, să se
salte la 2400 in 1916 şi să cadă in 1917 la 1.100. « Monitorul
Oficial * era şi el in refugiu şi se tipărea la Iaşi. In 1920 tirajul
IOOdeani se întorcea la 2200, urca la 2400 in 1928, ajungea la 1300 in
^jjţgh 1930 şi la 1200 in 1932. E puţin şi, în tot cazul, e mai puţin
decât la 1900. Să se fi micşorat după Unire interesul pentru
Desbaterile parlamentare? E greu de răspuns. Ţifra absolută
Coperta volumului comemorativ e insă mult mai mică. Se dă şi un tablou de directori, începând
cu Eliad. E un număr de 35, din care a fost înlăturat dela
reche, umplu o bibliotecă. Se cuvenea de aceea ca mulţi să reproducere, unul, ca nevrednic. Sfârşitul e destul de bine adus
fit faţă in ziua amintirii. Noi am încercat la timp să ne facem şi de frumos: « împrejurările au vrut deci ca anul 1932, re­
datoria. introducând scara lui I. Eliade Rădulescu (anul trecut a apărut
Cel mai frumos monument era insă firesc să-l ridice « Mo­ tabla de materii), să încheie cei 100 ani de viaţă ai « Monito­
nitorul Oficial > insuş. El a pregătit un volum comemorativ, rului Oficial ♦ , cu confirmarea că spiritul acestui mare Român
care trebuia să-i arate atât istoria in toţi aceşti ani cât şi pu­ pus la baza ziarului Statului, l-a urmărit in toate glorioasele
tinţele grafice de astăzi. « Monitorul Oficial» Înseamnă nu împrejurări pe care le-a înregistrat, dela cele două principate
numai publicaţia oficială a Şutului român, dar şi cea mai vasale din 1832,şi a pecetluit şi acest prim centenar».
puternică întreprindere tipografică a ţării. Le găsim pe amân­ Al doilea studiu priveşte « Monitorul Oficial in serviciul
două in foile acestea groase pline de text şi in reproducerile istoriei Românilor dela 1832 la 1932 ». E scris tot de inginerul
negre şi colorate, care il împodobesc. Printre ele dăm, ca Bunescu şi e cel mai vioiu şi mai atrăgător din toate. Nicăieri
probe de tipar, şi de planşe colorate din « Boabe de grâu », viaţa zi de zi a ţârii nu se poate urmări mai de-a-dreptul decât
pentrucă revista se tipăreşte la Imprimeria Naţională, fosta aci, fireşte in existenţa şi in actele ei oficiale. Am răsfoit eu
Culturi Naţională, din marginea Filaretului. însumi Monitorul Oficial cu acest prilej şi in mine învie,
Deschideţi coperta de carton gros, cu aur şi verde pe fond pe foi grele de chirilică sau pe foi cu proclamaţii şi cu legi ale
alb. Planşa întâia aduce chipul Regelui, hotărit şi tânăr. Ur- nouilor aşezări, toată calda luare aminte de atunci. « Buletinul