Page 52 - 1933-01

C R O N I C A 53

Ea f o operă de iubire. Intre femei lucrul sună mai firesc. o ştiu foarte aproape. (Numai două mia observaţii: Parmi
S au unit adică mai mulţi prieteni şi admiratori can au iz­ Ies artistes roumains... nous pensons qu'il faut inentionner
butit să editeze această strălucită realizare tehnică. In fruntea celui de M-me Coutesco-Storck, arată ca un fel de emoţie a
comitetului de patronai — întâilor rânduri care, lip­
care e drept că e aşezat sind, ar fi vorbit mai pu­
după alfabet, — se poate ceti ţin pentru d-1 Thevenin,
numele plin de ecouri şi dar ar fi dat o expresie
de feminitate al principesei mai sigură; şi al doilea, cred
Marta Bibescu. Urmează că numele ar fi trebuit scris
principesa Alexandrina Can- Coutzesco, nu Coutesco,
tacuzino, d-nele Ana La- cceace îndepărtează de în­
hovary, Maltezeanu, la care ţelesul şi de sonoritatea lui
ar fi poate nimerit să în­ românească. Nimicuri...).
târziem mai mult, Ortensia E aproape un mic roman,
Satmary, Vlâdoianu Chica. dc anecdotici, dar şi de des-
Intre domni stau alături de voltare spirituală, ceea ce
Ion Bianu şi Anastase Simu, aduce acum textul mono­
foşti miniştri Duca şi Goga, grafiei. O fiinţă hotărită îşi
scriitori şi artişti Galaction face loc din pagini, aşa cum
şi Van Saanen Algi. E un şi-a făcut loc şi din mar­
adevărat ospăţ ideal şi la mură, in portretul de ti­
mijloc, intr'un vas înalt,acest nereţe al sculptorului şi
mănunchi de flori. Iată una soţului Storck, deschizător
din deosebiri, de între­ al volumului. Femeia trece
prinderile monografice mai din ostrovul de pe Olt până
vechi sau mai noui. Mai în atelierele Parisului şi in
sunt şi altele. localurile unde suntem de­
Ascultaţi acum pe d-1 prinşi să întâlnim mai mult
Thevenin. începe. încerc bărbaţi, cum a fost cafe­
să redau cât mai nezgron- neaua Kubler, căutându-se
ţuros o franceză trecută pe sine şi căutând veacul.
prin toate apele: «Printre Viaţa o chiamâ şi artista o
—— artiştii români a căror o- urmăreşte atentă şi crudă.
Tinereţea clocoteşte de a-
peră merită să treacă ho­
tarele ţării lor şi să facă cestc chemări şi urmăriri.
să le strălucească numele pe Pentru ca la urmă totul să
o cât mai largă rază, ne se reverse, ca un alaiu de
gândim că trebue să amin­ experienţe trăite şi de me­
tim in întâiul rând pe acela ditaţii nespuse, în frescele
al d-nei Cuţescu - Storck. largi sau in tablourile in
Pictura românească ii dato- care adesea culoarea se luptă
reşte o bună parte din des- cu simbolul. Şi aş indrăsni
robire, deoarece, înzestrată să spun că e şi mai mult,
cu o închipuire in acelaş istoria desvoltârii unui artist
timp inoitoare şi îndătinată, român la începutul veacului
ea şi-a plătit partea in smul­ al d oui zecelea. De pe acum
gerea anei din gustul pentru cei de astăzi încep să arate
realism, din estetica puţin altminteri. Artiştii de-atunci
cam scurtă la vedere, puţin gândeau şi au păstrat obiş­
cam îngustă, care nu se nuinţa. Unul din meritele
lupta cu natura ca să-i re­ studiului d-lui Thevenin e
producă orbeşte imagina, şi surprinderea acestei trăsă­
a indreptat-o către pictura turi la subiectul său. D-na
murală, in lucrări destul de Cuţescu-Storck iese din a-
frumoase şi de constructive cest condeiu migălos o gân­
pentru ca apariţia lor să ditoare, atât asupra sa şi a
însemne punctul de ple­ rostului in societate cât şi
Motiv mural
care al unei iniţieri. » Cu­ asupra lumii. D-na Cuţescu-
vântul din urmi trebue si aibă pentru artistă farmecul Storck e ceva mai mult decât o feministă: feminismul
unei apoteoze. El e întâiul în vocabularul teozofic, de care român 9 venit mai târziu. Eu am cunoscut-o teozofâ şi