Page 55 - 1933-01

5 6 B O A B E D E G R Â U
intr’un fel care, cu toate amestecurile fireşti, se dovedeşte celelalte, mai aproape de anele decorative şi anele plastice,
al lui şi îl deosebeşte intre ceilalţi ca o colectivitate cu o tre- în care mulţimea s’a Îndeletnicit cu iubire. Muzee puternice
şi vestite dela noi, însufleţite şi conduse de specialişti cunoscuţi
in toată lumea, îşi datoresc şi existenţa şi faima anei acesteia
anonime. Mai urcaţi odată treptele care duc in sălile Muzeului
de Artă Naţională din Bucureşti! Câtă armonie, câtă linişte,
câtă bucurie de viaţă, dela Casa lui Mogoş până la troiţele
monumentale olteneşti şi la scoarţele primâvăratice întinse
privirilor ca nişte răzoare înflorite 1 Ce popor vine încet spre
noi, in rânduri nesfârşite, pe sub ce curcubeu şi in ce strae
de lumină, din satele lui risipite pe plaiuri şi pe văi?
Pentru toată viaţa ei, mulţimea şi-a creat formele tre­
buitoare, aşezăminte de drept, obiceiuri de proprietate şi de
muncă, feluri de judecată, înţelegere a lumii şi a lui Dum­
nezeu, cultură materială alături de cultură spirituală. Poporul
românesc este incă in măsură covârşitoare, un popor de plu­
gari. Recensământul vorbeşte şi in 1930 de o proporţie de
80 °*. Ea a fost in trecut şi mai mare. Urmează atunci dela
sine că pentru cunoaşterea in România a culturii mulţimii,
cercetările trebue să se indrepte in întâiul rând spre sate.
E calea care s’a bătut incă de pe vremea acelor înfocaţi Ro­
mâni din întâia jumătate a secolului al XlX-lea, de pe Bi­
striţa şi de către Ceahlău, cărora le datorim descoperirea
poporului românesc dm acest neaşteptat punct de vedere.
Se împlineşte aproape secolul de când lucrăm in acelaş câmp.
Multe au fost roadele, şi ele ne-ar mulţumi dacă n’ar da de
atâtea ori de gol lăcomia începătorilor, cari iau ce le cade
in mână, şi mai puţin chibzuinţă organizată, care aşează fie­
care fragment în întregul de unde nu e decât parte şi luat
îşi pierde înţelesul.
Când intâia noastră şcoală sociologică a vrut să cerceteze
realitatea românească, ea s’a îndreptat către sate. Mă gândesc
la Institutul Social Român şi in deosebi la secţia lui mono­
grafică. De şapte ani in şapte părţi de ţară deosebită, oameni
de ştiinţă încercaţi şi cu o metodă gândită in toate incheie-
turile ei, au făcut adevărate explorări in teren virgin. Călători
întâmplători mai trecuseră uneori prin aceleaşi locuri, cu­
legând ia' un fapt şi colo un altul. Răsfoiţi numărul cel mai
nou dm revista Institutului, «Arhiva pentru Ştiinţa şi Re­
forma Socială ♦ , ca să vă daţi numaidecât seama de deosebire.
Pentru intâia oară satul românesc se arată in toată complexi­
tatea lui organică, funcţiune cu funcţiune, dela cea geologică
şi geografică, a aşezăm, până la cea spirituală, a creaţiei mi­
stice şi artistice. Pe măsură ce asemenea cercetări îşi vor
putea publica rezultatele, cultura mulţimii la noi se va arăta
in toată felurimea şi in toată adâncimea ei. Alte cercetări,
care să privească anume şi celelalte 20 de procente de viaţă
orăşenească, vor putea să întregească atunci cadrul şi
poporul românesc să stea înaintea noastră cu tot ceea ce pute­
rile lui au fost destoinice să creieze pentru ca el să se adapteze
mediului lui multisecular şi să-l stăpânească.
Dacă ne întoarcem acum spre cultura mulţimii, din ce­
lălalt pună de vedere, al organizării şi răspândirii ei, în­
tâlnim intre noi nenumărate forme de activitate cu această
menire. Unele aparţin Şutului şi altele iniţiativei particulare,
cele dintâiu au ca pârghie şcoala, mai ales cea începătoare
Motiv mural din casa Cuţescu Storck pentru toţi, şi celelalte, societatea culturală, căminul cultural
sau casa naţională. In ambele domenii suntem in pragul unor
buinţă de găteală şi cu o ştiinţă a pregătirii ei, cu totul aparte. mari prefaceri. Ni le cer atât împrejurările naţionale, cu tre­
După ana cuvântului şi arta cântecului, iată acum anele buinţa unei apropieri intre atâtea pături de populaţie, de