Page 56 - 1933-01

C R O N I C A 5 7

culturi deosebiţi, inminunchiate deodată in acelaş Stat, cit « Haiducul şi •• Pandurul», r.'o aminteşte. Cred că greşeşte.
şi împrejurările internaţionale, cu trebuinţa unei armonizări Cercul In care a trăit şi a găsit înţelegere şi prietenie, s'a sfă-
de tendinţe sociale şi politice protivnice. Am pipăit până
acum mai mult terenul şi am lăsat ca lucrurile să se aşeze
dela sine. Terenul e insă prea întins şi îmbâcsit de probleme,
iar lucrurile nu vor să se aşeze dela sine. E nevoie şi aici de
o acţiune organizată şi unitari, cu scopurile ţinute neclintit
şi limpede înaintea ochilor.
învăţământul se leagă tot mai mult de viaţa locală, folo-
seşte adică nu numai elemente şi îndrumări de pretutindeni,
d de cele cu un răsunet deosebit acolo unde se schimbă din
valori pedagogice in valori de viaţă. El nu dă însă decât
mijloacele Înţelegerii şi creării unei culturi a mulţimii, şi nu
acea cultură. Şcoala e o întâie treaptă şi treaptă dela sine
înţeleasă, dar numai o treaptă. Până in capul scării mai sunt
atâtea pe care trebue să le pue sub paşii omenirii suitoare
alte forme de organizare. Ministerul Instrucţiei se gândeşte
la înfiinţarea unui serviciu, după trebuinţele noastre şi după
experienţa pusă la îndemână de străinătate, care să împli­
nească la noi această lipsă sau să facă mai bine şi mai deplin
ceea ce se face astăzi, răsleţ şi fragmentar. Cultura poporului
preocupă atât de mult societatea omenească de după râzboiu
încât pentru întâia oară s'a înjghebat o societate interna­
ţională care are ca scop să-i studieze problemele in toate
ţările şi să caute soluţii. E caracteristic destul că această aso­
ciaţie îşi are sediul la Londra, intre Englezi, poate poporul
cel mai preocupat de problemele de educaţie. Pentru realizarea
programului ei lucrează câteva comitete aşezate tot în alte
ţări şi cu obiect potrivit mai ales acelei ţări; ele arată in acelaş
timp şi întregul câmp de experienţă şi de realizări al culturii
mulţimii astăzi. E un comitet pentru problema analfabetis­
mului, altul pentru biblioteci populare, altul pentru muzee,
altul pentru cinematograf şi radiofonie, altul pentru cultura
muncitorilor din industrii. Ar fi destul să facem ceva ase­
mănător, în organizare de servicii, cărora să li se dea in seamă
câte una din aceste ramuri, ca să avem un oficiu pentru cul­
tura mulţimii in România. E ceea ce va încerca să realizeze
Ministerul Instrucţiei printr’o lege, care să aducă aceste două
principii noui: problemele de cultură sunt deosebite de pro­
blemele de învăţământ şi trebue tratate aparte, şi al doilea,
cultura, atât ca proces de creaţie, cât şi ca proces de răspân­
dire, e o operă de iniţiativă liberă şi se găseşte in colaborarea
tuturor celor cari o reprezintă, personalităţi sau aşezăminte.
Aceasta e înfăţişarea culturii mulţimii in România, ca valori
proprii şi ca forme de organizare. Ea e unul din bunurile
noastre cele mai preţioase, pe care ne putem rezema in zile
de primejdie şi de care putem fi mândri în clipele când po­
poarele fac socoteala isprăvilor lor in lume. Cuvine-se să ne
oprim înaintea ei cu tot fiorul şi să-i dăm ce avem mai ales
in suflete. Ca o apă, in care se adună orice mic strop, de ploaie,
de rouă sau de lacrimă, ea păstrează şi duce mai departe în­
viorând pe unde trece, către marea cea mare a destinului
popoarelor.

DIN AN IN AN. — In fiecare Ianuarie, la 31, se împli­
neşte un an de când ne-a părăsit pentru totdeauna o scriitoare
a tineretului şi a eroismului moral. E vorba de Bucura Dum­ Motiv mural din casa Cuţcscu Storck
bravă. Istoria literaturii române, încurcată dacă poate să şi-o
însuşească sau dacă nu trebue mai bine s'o lase literaturii râmat, pnn am sau prin întâmplări. Dacă toti ar tăcea, ea
germane, pentru care a scris cel puţin cele două mari romane: n’ar mai fi. ar fi ca şi când n'ar fi fost niciodată, lată de ce.